O prăjitură mică, gourmet, numită efect de ruj, face ziua mai bună celor care vor să se simtă mai bine. Atunci când bugetele se restrâng, oamenii nu renunță la răsfățuri, ci le reduc. Acest lucru este cunoscut sub numele de efect de ruj, un termen inventat de brnadul de lux Estée Lauder, potrivit căruia, renunțăm la răsfățul produselor cosmetice scumpe și ne mulțumim cu un ruj mic și accesibil. Un comportament asemănător apare și în domeniul alimentar, fiind intitulat „foodluxing”.
Citește și: Ce se poartă în toamna anului 2025! Pantalonii care înlocuiesc cu succes blugii în acest sezon
Termenul de „foodluxing” descrie tendința de a căuta experiențe culinare accesibile, dar premium, atunci când cheltuielile mai mari sunt inaccesibile. Astfel, în loc să renunțe complet la răsfăț în perioadele de stres economic, oamenii reconfigurează luxul în formate mai mici, răsfățuri de zi cu zi, care nu afectează grav bugetul. Spre exemplu, atunci când nu poți pleca în vacanță, te mulțumești cu o înghețată premium sau cu un cocktail sofisticat.
Efectul de ruj se bazează pe psihologie, iar potrivit experților, micile răsfățuri asigură confort emoțional, căci o gustare premium reprezintă un stimulator al stării de spirit, aducând și un sentiment de normalitate și plăcere în perioadele de incertitudine.
Semnalizarea statutului reprezintă un alt obiectiv, căci chiar și micile răsfățuri pot oferi sentimentul de plăcere.
Valoarea accesibilă îi face pe oameni să apeleze la efectul de ruj: să plătești 30 de lei pe o prăjitură gourmet este un lux accesibil, comparativ cu o cină în valoare de 500 de lei.
Din punct de vedere psihologic, acest lucru reprezintă o calmare cu micro-afirmare, adică un indiciu mic, dar semnificativ, că viața este bună. Egoul primește un impuls, iar asta este suficient pentru a avea o zi mai bună.
Potrivit specialiștilor, generațiile tinere pot vedea foodluxing-ul ca pe o oportunitate de a demonstra și de a pune în practică un anumit set de valori sociale sau de a participa la o tendință socială.
Comportamentul consumatorilor evoluează dincolo de simpla atenție la preț, iar consumatorii sunt martori la o schimbare culturală mai amplă, plăcere devenind conștientă și intenționată. În același timp, satisfacția emoțională, conexiunea socială și experiența senzorială sunt la fel de importante ca și prețul.