DOCUMENT Înalta Curte de Casație și Justiție ATACĂ la CCR legea care limitează retragerea banilor din fondurile private de pensii

Joi, 16 octombrie, instanța supremă a decis să depună o sesizare de neconstituționalitate împotriva legii privind plata pensiilor private, adoptată cu o zi în urmă de Parlament. Actul normativ prevede că, după pensionare, românii vor putea retrage din fondurile de pensii private maximum 30% din sumă, iar diferența se va plăti lunar timp de cel mult 8 ani.

Decizia a fost luată joi de către Înalte Curte de Casație și Justiție, care în sesizarea către CCR reclamă:

• Încălcarea dreptului la proprietate privată şi a principiului egalităţii în drepturi, prevăzute de Constituție.
• Încălcarea principiului legalităţii, al securității raporturilor juridice şi al încrederii legitime.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pensiile Pilonului II sunt proprietate privată

În sesizarea depusă de judecătoarea Lia Savonea la CCR se menționează faptul că fondurile acumulate în conturile individuale ale Pilonului II de pensii constituie proprietate privată a participanților, aspect prevăzut în mod expres de Legea care reglementează fondurile de pensii administrate privat.

Alte articole

Președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024: „Hotărârea a atras atenția lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale”

CCR a decis! Ce se va întâmpla cu construcțiile ridicate fără autorizație

„Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.

 Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Beleyer contra Italiei, 2000; Kopecky contra Slovaciei, 2004), orice ingerinţă a statului contra proprietăţii trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim de interes public şi să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.

În lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă. În plus, Curtea Constituţională a României a stabilit, prin Decizia nr. 871/2010, că „dreptul de proprietate privată, odată dobândit, nu poate fi limitat prin intervenţii arbitrare ale legiuitorului, indiferent de forma bunului asupra căruia poartă”, arată instanța supremă.

Sesizarea depusă de către ÎCCJ poate fi consultată aici:

„Ingerința devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au subliniat discrepanța dintre scopul urmărit de legiuitor și prevederile a legale privind pensiile private. Astfel, normele instituie limitări ale dreptului de proprietate al participantului asupra fondului personal deținut în contul propriu și ale librăților contractuale.

„Justificările invocate în expunerea de motive – creşterea sumelor acumulate şi perspectiva valurilor de pensionare după 2030 – nu demonstrează existenţa unei disfuncţionalităţii şi nu legitimează restrângerea exercitării dreptului de proprietate şi a libertăţii contractuale.

Astfel, potrivit expunerii de motive, elaborarea și adoptarea Legii privind plata pensiilor private este justificată pe de o parte de acumularea unor sume tot mai mari în conturile individuale ale participanților, pe care aceștia le solicită ca plată unică sau eșalonată, iar, pe de altă parte, de situația demografică în care cele mai însemnate valori eligibile la plată sunt așteptate începând cu anul 2030, ca urmare a îndeplinirii condițiilor de pensionare de un număr însemnat de  participanți la fondurile de pensii private (…) În lipsa unui scop clar definit și a unei compensații adecvate, ingerința devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”, mai spune ICCJ, conform HotNews.

Ce prevede legea

Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, miercuri, 15 octombrie, în calitate de for decizional. S-au înregistrat 178 de voturi ”pentru”, 64 de voturi împotrivă şi 22 abţineri.

Principala schimbare, care a generat nemulțumiri publice, prevede că cei peste 8,3 milioane de români cu pensii administrate privat (Pilonul II) și aproape un milion de participanți la pensiile facultative (Pilonul III) nu vor mai putea retrage întreaga sumă la pensionare. În schimb, vor putea încasa cel mult 30% din bani, iar restul va fi plătit lunar, eșalonat pe o perioadă de 8 ani.

Pacienții cu afecțiuni oncologice, precum și persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizații sociale lunare, vor putea beneficia de toată suma dintr-o singură retragere.

Citește și: Sora fostului ministru de Interne Carmen Dan, audiată într-un dosar de înșelăciune cu un prejudiciu de 1,3 milioane euro. Carmen Dan: „Nu știam despre această situație, am aflat târziu. Nu eram apropiate”

Principalele prevederi ale legii:

• „Membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.
• Prin excepție, bolnavul cu afecțiuni oncologice poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică.
• Dreptul membrului de a primi echivalentul a maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată se acordă pentru fiecare cont individual de pensii private deținut de către membru.
• Pensia privată se plăteşte de către furnizor din activele fondului de plată, lunar, către membru, beneficiar, supravieţuitor sau către reprezentantul legal al acestuia, prin serviciu poştal sau bancar, conform dispoziţiilor stabilite prin contractul de plată. Cheltuielile cu plata pensiei private pe teritoriul României se suportă de către membru/beneficiar/ supravieţuitor.
• Furnizorul calculează, reţine, plăteşte şi declară lunar obligaţiile fiscale aplicabile, conform prevederilor Codului fiscal, plata acestora realizându-se din sumele lunare cuvenite membrilor, beneficiarilor, supravieţuitorilor sau reprezentantului legal, după caz.
• În cazul schimbării domiciliului sau a reşedinţei în altă ţară, membrul, beneficiarul, supravieţuitorul sau reprezentantul legal, după caz, păstrează dreptul la pensia privată conform contractului de plată încheiat cu un furnizor din România şi aceasta se poate plăti în acea ţară, în moneda tării respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.

Proiectul prevede și reguli legate de organizarea și funcționarea sistemului de plată a pensiilor private. Astfel, fondurile de plată a pensiilor private sunt de două tipuri:

1. Fonduri de plată a pensiilor cu retragere programată, care vor funcționa pe bază de conturi individuale și vor oferi pensii plătite pentru o perioadă limitată de timp;
2. Fonduri de plată a pensiilor viagere, fonduri care vor oferi pensii care se vor plăti pe întreaga durată de viață a membrului sau supraviețuitorului acestuia, în cazul pensiei viagere cu componentă de supraviețuitor.

Citește și: AUR sesizează Curtea Constituţională în legătură cu Legea privind plata pensiilor private: Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II şi III