Ilie Bolojan a tăiat banii partidelor fără ca liderii politici să știe. Se anunță noi conflicte în coaliție

Rectificarea bugetară a fost aprobată de Guvern fără ca reducerea să fie anunțată public de executiv sau de liderii coaliției de guvernare. Informația a fost descoperită ulterior în documentele rectificării bugetare. Astfel, în timp ce premierul vorbea despre o posibilă reducere viitoare a subvenției, aceasta fusese deja aplicată.

Sumele alocate anual pentru finanțarea partidelor sunt stabilite prin legea bugetului de stat, adoptată de Parlament. Pentru anul 2025, partidele urmau să primească 284 de milioane de lei, însă Guvernul a decis reducerea sumei la 232 de milioane de lei. Conform calculelor, diminuarea reprezintă o reducere reală de aproape 20%, deși premierul promisese public o tăiere de 10%.

Premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan, anunțase în iulie, imediat după preluarea mandatului, că intenționează să reducă subvențiile pentru partidele politice, pentru „a tempera cheltuielile bugetare”. În realitate, reducerea a fost aplicată deja în prima rectificare bugetară a toamnei.

Deși modificarea a fost operată pe 1 octombrie, Bolojan declara două zile mai târziu, pe 3 octombrie, că subvenția urmează să fie redusă „la o viitoare rectificare”, afirmând:

Alte articole

Salariu minim nu se majorează, Ilie Bolojan este FERM: Nu poţi, când firmelor le este greu, să vii cu creşteri de salarizări!

Bolojan umblă la cămara ANAF: „Noi nu cu gemul din bucătărie trebuie să ne luptăm, ci cu cu fraudele mari”

„Pentru anul acesta vom mai avea o rectificare și poate se ajunge la un consens ca pe ultima lună, de exemplu, să nu se mai acorde subvențiile, ceea ce înseamnă o reducere de 10%”, a spus premierul.

Citește și: Vlad Piedone, primarul sectorului 5, a ajuns ultimul la locul exploziei după două ore, abia trezit din somn la ora 12:00! ”Colaborăm cu primăria generală și cu domnul Arafat”

Nici în acel moment șeful Guvernului nu a precizat că tăierea fusese deja efectuată. În același context, Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a explicat după ședința din 1 octombrie că reducerea a fost aplicată indirect, printr-o „reținere” de 10% din bugetul AEP:

„A operat reținerea de 10% pe care o avea Ministerul de Finanțe pe bugetul AEP, ceea ce reprezintă aproximativ 51 de milioane de lei”, a declarat Nazare, fără a menționa explicit că banii proveneau din subvențiile pentru partidele politice.

„Când se va lua o decizie în coaliție legată de zona de subvenție, noi, Ministerul de Finanțe, o vom opera într-un act normativ. Momentan nu avem această decizie, momentan este vorba doar de rectificare și în rectificare v-am explicat cum am operat zona de autoritate electorală”, a adăugat ministrul, în conferința susținută la Palatul Victoria.

De fapt, „reținerea” de 10% din bugetul Autorității Electorale Permanente, aplicată conform unei legi din timpul Guvernului Ciucă, a dus la tăierea reală a subvențiilor pentru partide. Această lege prevede că 10% din bugetul fiecărei instituții publice este blocat până la prima rectificare bugetară, Guvernul urmând să decidă dacă păstrează sau retrage suma.

În cazul AEP, s-a decis retragerea procentului respectiv, însă, întrucât legea nu permite reducerea bugetului de salarii, diminuarea a afectat direct fondurile destinate finanțării partidelor. În total, instituția a pierdut peste 50 de milioane de lei, confirmând astfel scăderea semnificativă a subvenției politice.

Autoritatea Electorală Permanentă a confirmat oficial pentru HotNews situația: bugetul pentru partide a fost redus de la 284 de milioane de lei la 232 de milioane de lei.

După rectificarea bugetară, proiecția AEP privind repartizarea subvențiilor pentru anul 2025 este următoarea:

PSD – 77.101.731 lei;
AUR – 45.591.468 lei;
PNL – 41.976.836 lei;
USR – 29.794.829 lei;
SOS – 19.819.130 lei;
POT – 15.969.345 lei;
PMP – 1.090.837 lei;
Forța Dreptei – 1.035.821 lei.

Sumele sunt acordate proporțional cu rezultatele obținute la alegerile parlamentare și locale. Chiar dacă PMP și Forța Dreptei nu au reprezentanți în Parlament, ele continuă să primească finanțare publică datorită rezultatelor de la alegerile locale.

Comparativ, subvențiile din 2025 sunt mai mici decât cele din anul electoral 2024, dar apropiate de nivelul din 2023, un an fără alegeri.

Rectificarea bugetară din 1 octombrie a inclus și o altă componentă financiară majoră: 169 de milioane de lei alocați pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania prezidențială din mai 2025. Banii nu vor ajunge integral la partide, deoarece o parte consistentă revine candidaților independenți.

Printre aceștia se numără Nicușor Dan și Victor Ponta, care nu au beneficiat de sprijin financiar din partea vreunui partid politic. Aproximativ 100 de milioane de lei din suma totală vor merge către cei doi candidați, pentru rambursarea împrumuturilor contractate în timpul campaniei.

În schimb, candidați precum Crin Antonescu și George Simion, susținuți de PSD, PNL și AUR, au cheltuit sume importante provenite din împrumuturile făcute de partide. Fondurile primite de la AEP în urma rambursării urmează să fie restituite creditorilor, conform legislației privind finanțarea campaniilor electorale.

În ciuda reducerii masive a subvențiilor, Guvernul nu a comunicat public măsura, iar confuzia din jurul deciziei a alimentat tensiuni între liderii politici. Surse din cadrul mai multor formațiuni au precizat că „unii dintre liderii partidelor nu au știut” că subvenția fusese deja redusă prin rectificarea din 1 octombrie.

Citește și: Metoda prin care Ilie Bolojan urmează să crească impozitele în 45 de zone din România. Propunerea a venit de la ministrul Dezvoltării, Cseke Attila