Nicuşor Dan îl ajută pe Ilie Bolojan să scape de „bugetofagii de lux”. Legea care taie indemnizaţiile nesimţite şi plafonează sporurile a fost promulgată

Nicuşor Dan a semnat vineri seară mai multe decrete importante, printre care şi cel care pune în practică guvernarea corporativă. Curtea Constituțională a României a stabilit miercuri că Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și cea pentru modificarea unor prevederi din Legea sănătății sunt constituționale. Pe de altă parte, a amânat, pentru 20 octombrie, discutarea constituționalității noilor condiții de pensionare a magistraților, precum și măsurile fiscale din cel de-al doilea pachet de corecție bugetară.

Guvernanța corporativă, modificată pentru a permite doar numirea persoanelor calificate, la conducerea companiilor de stat
Premierul Ilie Bolojan declara pe 1 septembrie, cu privire la proiectul privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, că obiectivul este de a pune capăt „câștigurilor nemeritate” din conducerile unor companii publice și acestea să facă performanță în beneficiul cetățenilor.

„Vrem să punem capăt câștigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanță în beneficiul cetățenilor și agenția guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviți ajung în funcții de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere”, afirma Bolojan, în plenul Parlamentului.

Alianța pentru Unirea Românilor a susținut în sesizările trimise Curții Constituționale că proiectele au fost adoptate „fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor și fără un vot democratic”.

Alte articole

CCR declară neconstituțională testarea poligraf a angajaților de la ANAF, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și din vămi. Cum motivează Curtea decizia

Fostul judecător CCR, Petre Lăzăroiu, supărat că are pensie specială de numai 10.000 de euro pe lună: „Nu am putut să-mi fac o firmă!”

„Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului și a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituționale de o gravitate excepțională, un atac sistematic asupra separației puterilor în stat și o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului. Invocarea ‘urgenței’ pentru justificarea procedurii excepționale reprezintă o minciună instituțională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acționeze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenței și folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituțională și o sfidare a principiului bunei-credințe”, se arată într-un comunicat al AUR.

CCR: Legea care aprobă „noua OUG 109”, constituțională. Cu cât se vor reduce indemnizațiile șefilor și componența membrilor din consiliile de administrație

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au respins, miercuri, obiecțiile de neconstituționalitate trimise de 28 de senatori ai Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), respectiv 51 de deputați ai grupurilor AUR, Partidului Oamenilor Tineri (POT) și S.O.S. România cu privire la Legea elaborat de Executiv pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, astfel că documentul legislativ în ansamblul său și articolele atacate de politicienii din Opoziție sunt constitționnale.

Potrivit informării CCR, Curtea a respins obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, în ansamblu său, precum şi a dispoziţiilor art.I pct. 5 şi 6, art.III alin.(3), art.IV alin.(1) şi art.V alin.(1) şi (2) din lege.

Argumentele CCR
Curtea Constituțională a decis că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice cu respectarea art.1 alin.(4) și (5), art.31 și art.114 din Constituție, întrucât a justificat urgența și necesitatea adoptării legii criticate și a respectat cerințele constituționale privind transparența în adoptarea acesteia.

„De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că măsurile de raționalizare a modului de organizare și compunere a consiliilor de administrație ale regiilor autonome sunt conforme cu cerințele constituționale privind calitatea legii, cu principiul egalității în drepturi și cu dreptul de proprietate privată, astfel cum acestea sunt prevăzute la art.1 alin.(5), art.16 alin.(1)-(3) și art.44 din Constituție.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, care au privit condițiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului [art.114 din Constituție], o pretinsă încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat [art.1 alin.(4) din Constituție] și a principiului securității juridice [art.1 alin.(5) din Constituție], dar și a dreptului la informație [art.31 din Constituție], Curtea a constatat că:

• urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea consecințelor negative pe care amânarea realizării actualei reforme în domeniul organizării și funcționării întreprinderilor de stat le poate avea asupra economiei naționale;
  consultarea publică cu prilejul adoptării legii este o opţiune a iniţiatorului proiectului sau propunerii legislative, şi nu o exigenţă de constituţionalitate a inițiativei legislative;
  transparența în adoptarea legii a fost asigurată prin comunicarea acesteia, anterior adoptării, Asociației Comunelor din România, Asociației Orașelor din România, Asociației Municipiilor din Romania și Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România. Totodată, societatea civilă fost informată cu privire la elaborarea legii prin publicarea proiectului acesteia pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, în data de 14 august 2025. Astfel, a fost asigurat și dreptul la informație.
  Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile legale referitoare la condițiile de desemnare, numire și selecție a membrilor consiliilor de administrație ale regiilor autonome, la revocarea din funcție a acestora fără plata de daune-interese, la compunerea consiliilor de administrație ale regiilor autonome și la cumularea calității de membru al consiliului de administrație în cadrul mai multor regii autonome sunt clare, precise și previzibile [art.1 alin.(5) din Constituție] și respectă cerințele constituționale referitoare la egalitatea în drepturi [art.16 alin.(1)-(3) din Constituție] și la protecția dreptului de proprietate privată [art.44 din Constituție]. Decizia este definitivă și general obligatorie.”

Traseul legii
Proiectul de lege elaborat de Executiv includea inițial prevederile pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, dar și pachetul care a fost seprat ulterior, înainte de a intra în Parlament, cu unele măsuri pentru eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome.

Acest pachet, devenit Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome – care prevede în esență reducerea indemnizațiilor, a salariilor, a bonusurile și a grilei de personal la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) – a fost declarată constituțională de plenul CCR  , în ședința anterioară, 24 septembrie.

Prroiectele au stârnit numeroase controverse după ce a publicat în transparență decizională la jumătatea lunii august. Mai multe autorități, instituții, asociații profesionale și organizații sindicale s-au opus și au cerut modificarea măsurilor propuse inițial în „noua OUG 109”, împărțită ulterior în două proiecte de lege, și cer, în mare, ca reducerile de salarii și posturi să nu fie făcute în cazul lor, dat fiind că prestează servicii foarte importante sau esențiale, conform propunerilor publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG) în registrul prevăzut de legea privind transparența decizională.

Ce se schimbă
Schimbările propuse, în esență, vizează un număr mai mic de șefi și noi criterii de numire și remunerare a membrilor Consiliilor de Administrație din companiile de stat.

„Astfel, în vederea consolidarea stabilității financiare a României, respectarea angajamentelor fiscale și standardelor europene, precum și transparentizarea gestionării banului public, în contextul necesității de optimizare a cheltuielilor publice generat de prevederile Ordonanței de Urgență nr.156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, și de creștere a eficienței în sectorul companiilor de stat, Guvernul României a inițiat un amplu proces de eficientizare și de restructurare a companiilor de stat”, se arată în proiect.

Astfel, în ceea ce privește indicatori-cheie de performanţă (ICP), care reprezintă indicatori de performanţă obligatorii prevăzuţi în anexa la contractul de mandate al administratorilor și directorilor întreprinderilor publice, poriectul prevede ca pentru o abordare echilibrată a evaluării performanţei şi a componentei variabile, este necesar ca ponderea indicatorilor financiari să fie superioară celor nefinanciari. Astfel, de la ponderea de 25 – 50% a indicatorilor financiari, se propune creșterea la 50-75%.

Noi proceduri de selecție
În ceea ce privește selectarea experților independenți care să realizeze recrutarea administratorilor/directorilor întreprinderilor publice, documentul arată că actuala reglementare cuprinde condiții permisive în selectarea experților independenți care să realizeze recrutarea administratorilor/directorilor întreprinderilor publice și oferă unui număr larg de experți independenți, persoane fizice sau juridice, specializate în recrutarea de resurse umane, să participe la procedurile de selecție.

Potrivit proiectului, pentru întreprinderile publice de la nivel local, precum și în cazul expertului independent care participă la selecția conducerii AMEPIP, criteriile propuse sunt utile și corecte, în condițiile în care la asemenea achiziții de servicii, de o valoare pecuniară redusă.

„Cu toate acestea, în cazul întreprinderilor publice care au un număr mare de angajați și o cifră de afaceri de peste 7.300.000 de euro se impune ca selectarea administratorilor/directorilor să fie realizată de companii specializate în recrutarea de resurse umane, cu experiență și rezultate apreciabile. În acest mod companiile de stat ar beneficia de selectarea unor conduceri profesioniste și care să asigure profit”, se arată în proiect.

Astfel, în cazul întreprinderilor publice care au un număr mai mare de 50 de angajați și o cifră de afaceri de peste 7.300.000 de euro se impune ca selectarea administratorilor/directorilor să fie realizată de companii specializate în recrutarea de resurse umane, este obligatorie pentru expertul independent prezentarea unui portofoliu de clienţi din ultimii 3 ani pentru selecţia administratorilor/directorilor de întreprinderi publice sau private din care să rezulte că a prestat servicii de recrutare pentru minimum 7 clienţi, care s-au concretizat cu ocuparea respectivelor poziţii, respectiv echipa de proiect să fie formată din cel puţin 5 experţi cu experienţă în recrutarea administratorilor/directorilor de întreprinderi publice sau private, concretizată cu ocuparea respectivelor poziţii sau cu finalizarea obligaţiilor contractuale din partea prestatorului.

În plus, pentru toate întreprinderile publice de la nivel central şi pentru cele de la nivel local care îndeplinesc cumulativ condiţiile de la art. 28 alin. (2), în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii raportului, AMEPIP emite un aviz conform prin care aprobă procedura sau o decizie, prin care dispune anularea procedurii ori măsuri de remediere, după caz.

Număr mai mic de membri în CA
O altă prevedere arată că, în vederea echilibrării bugetelor întreprinderilor publice și a eficientizării cheltuielilor, este nevoie de scăderea numărului de administratori/membri ai consiliilor de supraveghere.

Astfel, proiectul de act normativ propune stabilirea unui număr de trei membri pentru consiliile de administrație ale regiilor autonome. Membrii consiliilor de administrație, cu excepția reprezentantului autorității publice tutelare, trebuie să dețină experienţă de minimum 3 ani în conducerea societăţilor sau regiilor autonome.

În cazul societăţilor administrate potrivit sistemului unitar, acestea sunt administrate printr-un consiliu de administraţie format din trei membri, persoane fizice sau persoane juridice. Membrii consiliului de administrație, cu excepția reprezentanților autorității publice tutelare, trebuie să dețină experienţă de minimum 3 ani în funcţii de conducere în cadrul societăţilor sau regiilor autonome.

Nicușor Dan a semnat decretul înainte de weekend. Merge direct la Monitorul Oficial și zguduie corupția din temelii

La societăţile administrate potrivit sistemului dualist, consiliul de supraveghere este format din cinci membri persoane fizice sau juridice, cu experienţă în conducerea societăţilor sau regiilor autonome.

Indemnizații reduse
Mai mult, o altă măsură considerată necesară vizează stabilirea unor indemnizații care să reflecte performanțe manageriale ale administratorilor și directorilor regiilor autonome.

Remuneraţia membrilor neexecutivi ai consiliului de administraţie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere este fomată dintr-o indemnizaţie fixă lunară. Indemnizaţia fixă lunară nu poate depăşi de maximum două ori (față de 3 ori în prezent) media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentm activitatea desfăşuată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă, confom clasificaţiei activităţilor din economia naţională, comunicat de lnstitutul Naţional de Statistică anterior numirii.

Nivelul remuneraţiei este propus de comitetul de remunerare al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere al îtreprinderii publice, avizat de AMEPIP şi aprobat de adunarea generală a acţionarilor, luând în considerare criteriile de referinţă din sectorul privat, precum şi complexitatea operaţiunilor desfăşurate deîntreprinderea publică.

Remuneraţia membrilor executivi ai consiliului de administraţie sau a membrilor directoratului este formată dintr-o indemnizaţie fixă lunară şi dintr-o indemnizaţie variabilă. Indemnizaţia fixă lunară nu poate depăşi de maximum 3 ori media (în actuala OUG 1009 mergea pînă la de maximum 6 ori) pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentm activitatea desfăşurată confom obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă, confom clasificaţiei activităţilor din economia naţională, comunicat de lnstitutul Naţional de Statistică anterior numirii. Nivelul remuneraţiei este propus, avizat şi aprobat potrivit dispoziţiilor alin. (2) teza a lI-a.

Nicuşor Dan a semnat decretele, banii intră pe card imediat ce apar în Monitorul Oficial

Componenta variabilă are la bază îndeplinirea indicatorilor-cheie de perfomanţă, inclusiv cei specifici activităţii întreprinderii publice, negociaţi şi aprobaţi de autoritatea publică tutelară, diferiţi de cei aprobaţi pentm administratorii neexecutivi. Componenta variabilă se acordă anual şi nu poate depăşi de maximum două ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfăşuată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă, confom clasificaţiei activităţilor din economia naţională, comunicat de Institutul Naţional de Statistică anterior numirii, numai dacă societatea îndeplineşte cumulativ cel puţin următoarele condiţii:

a) nu are datorii restante faţă de bugetul general consolidat;
b) nu are datorii restante faţă de furnizori şi faţă de alţi creditori;
c) are programele de investiţii implementate conform graficelor de execuţie;
d) nu are înregistrate pierderi contabile anterioare şi nu îmegistrează pierderi contabile curente;
e) nivelul ratei de profitabilitate determinată ca raport între profitul net şi cifra de afaceri este mai mare de 5%;
f) creşterea ciftei de afaceri în anul curent faţă de anul precedent este mai mare de 2,5%.
Excepții: Prin excepţie de la prevederile anteriore, în cazul societăţilor care în deplinesc condiţiile de la art. 28 alin. (2) indemnizaţia fixă lunară nu poate depăşi de maximum 4 ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentm activitatea desfăşurată conform obiectului principal de activitate înegistrat de societate, 1a nivel de clasă, conform clasificaţiei acţivităţilor din economia naţională, comunicat de lnstitutul Naţional de Statistică anterior numirii.

Componenta variabilă se acordă anual şi nu poate depăşi de maximum două ori media pe ultimele 12 1uni a câştigului salarial mediu bmt lunar pentni activitatea desfăşurată confom obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă, confom clasificaţiei activităţilor din economia naţională, comunicat de lnstitutul Naţional de Statistică anterior numirii.

Prin excepţie de aseemenea, în cazul societăţilor ale căror acţiuni sunt tranzacţionale pe o piaţă reglementată indemnizaţia fixă lunară nu poate depăşi de maximum 5 ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfăşurată confom obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă, conform clasificaţiei activităţilor din economia naţională, comunicat de lnstitutul Naţional de Statistică anterior numirii.

Componenta variabilă se acordă anual şi nu poate depăşi de maximum două ori media pe ultimele 12 1uni a câştigului salarial mediu brut lunar pentm activitatea desfăşuată confom obiectului principal de activitate ^imegistrat de societate, la nivel de clasă, confom clasificaţiei activităţilor din economia naţională, comunicat de lnstitutul Naţional de Statistică anterior numirii.

Remuneraţia directorilor este formată dintr-o indemnizaţie fixă lunară calculată şi dintr-o indemnizaţie variabilă. Componenta variabilă are la bază ndeplinirea indicatorilor-cheie de performanţă, inclusiv cei specifici activităţii întreprinderii publice, negociaţi şi aprobaţi de autoritatea publică tutelară, diferiţi de cei aprobaţi pentru administratorii neexecutivi.

Componenta variabilă se acordă anual şi nu poate depăşi de maximum două ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfăşuată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă, conform clasificaţiei activităţilor din economia naţională, comunicat de lnstitutul Naţional de Statistică anterior numirii, numai dacă societatea îndeplineşte cumulativ, condițiie menționate anterior.

Prin excepţie, în cazul societăţilor care îndeplinesc condiţiile de la art. 28 alin. (2) indemnizaţia fixă lunară nu poate depăşi de maximum 4 ori media (față de 6 ori în prezent) pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentni activitatea desfăşuată confom obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă, confom clasificaţiei activităţilor din economia naţională, comunicat de lnstitutul Naţional de Statistică anterior numirii. Componenta variabilă se acordă anual şi nu poate depăşi de maximum două ori media pe ultimele 12 luni a a câştigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfăşurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă, conform clasificaţiei activităţilor din economia naţională, comunicat de lnstitutul Naţional de Statistică anterior numirii.

Art. 28 alin.prevede: Consiliul de  administraţie este format din 3-5  membri , în cazul întreprinderilor publice care îndeplinesc   următoarele condiţii cumulative: a) au înregistrat o cifiă de afaceri în ultimul exerciţiu financiar superioară echivalentului în lei al sumei de 7.300.000 euro; b) au cel puţin 50 de angajaţi.

Prin excepţie de la prevederile anterioare, în cazul societăţilor ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată indemnizaţia fixă lunară nu poate depăşi de maximum 5 ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfăşuată confom obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă, confom clasificaţiei activităţilor din economia naţională, comunicat de lnstitutul Naţional de Statistică anterior numirii.
Componenta variabilă se acordă anual şi nu poate depăşi de maximum două ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfăşuată confom obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă, confom clasificaţiei activităţilor din economia naţională, cominicat de lnstitutul Naţional de Statistică anterior numirii.

Componenta variabilă anuală se plăteşte după aprobarea situaţiilor fmanciare anuale potrivit legii. În noua OUG 109, remuneraţia membrilor directoratului este stabilită de consiliul de supraveghere. Dispoziţiile prezentului articol sunt aplicabile şi membrilor directoratului.

În actuala OUG 109, de arată că remunerația directorilor este formată dintr-o indemnizație fixă lunară și dintr-o indemnizație variabilă. Indemnizația fixă nu poate depăși de 6 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă conform clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică anterior numirii.

„Plafoanele prevăzute la alin. (2) pentru indemnizația fixă lunară și, respectiv, pentru indemnizația variabilă pot fi depășite în cazul întreprinderilor publice a căror cifră de afaceri netă depășește în anul anterior selecției administratorului sau majorării remunerației echivalentul în lei al sumei de 50 de milioane euro sau un alt nivel prevăzut de lege pentru întreprinderile mari. Nivelul remunerației care excedează plafoanele prevăzute la alin.(2) va fi propus de comitetul de remunerare al consiliului de administrație al întreprinderilor publice pe baza unui raport justificativ, avizat de AMEPIP și aprobat de adunarea generală a acționarilor, luând în considerare criteriile de referință din sectorul privat în care activează întreprinderea publică, precum și complexitatea operațiunilor desfășurate de aceasta”, potrivit OUUG 109/2011 în vigoare.

Cei care nu sunt de acord cu reducerile vor fi revocați
Potrivit proiectului, în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a legii, membrii consiliilor de administraţie/supraveghere, directorii întreprinderilor publice respectiv membrii directoratului, ale căror remuneraţii aflate în plată depăşesc aceste limite au obligaţia de a încheia acte adiţionale la contractele de mandat pentru încadrarea remuneraţiilor și beneficiilor în acestea.

Dacă părţile nu cad de acord asupra acestor modificări ele contractului de mandat, autorităţile publice tutelare/adunările generale ale acționarilor revocă din funcţie membrii consiliilor de administraţie/supraveghere, precum și directorii întreprinderilor publice/membrii directoratului, fără plata de daune-interese, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Totalul beneficiilor acordate membrilor consiliilor de administraţie/consiliilor de supraveghere/conducerilor executive într-un an de mandat nu pot depăși valoarea a două indemnizații fixe brute, cu aprobarea consiliului de administrație, potrivit proiectului.

Totodată, prin proiectul de act normativ se prevede ca prin regulamentul-cadru aprobat de AMEPIP să se stabilească tipurile de beneficii care se pot acorda de către societate administratorilor şi directorilor în cadrul sistemului unitar, respectiv membrilor consiliului de supraveghere şi membrilor directoratului, în cazul sistemului dualist. În situații temeinic justificate, autoritățile publice tutelare pot stabili derogări de la plafonul maxim privind totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat.