Raport îngrijorător! Inundarea Salinei Praid putea fi evitată. Conducerea Salrom, acuzată de neglijență

Corpul de Control al Prim-Ministrului (CCPM) a terminat, recent, verificările la Societatea Națională a Sării (SNS SA). Acțiunea a fost declanșată după inundarea Salinei Praid din luna mai 2025.

Conform raportului,  riscul de infiltrare a apei în spațiile subterane era cunoscut și previzibil. Lipsa unei strategii de protecție a zăcământului și aplicarea unor măsuri doar reactive, cu efect pe termen scurt, au contribuit decisiv la producerea incidentului. În locul investițiilor de protecție pe termen lung, societatea a optat pentru lucrări de întreținere și intervenții de urgență.

Citește și: Ajutoare de 9.000 lei de la stat pentru angajații rămași fără locuri de muncă după inundațiile de la Salina Praid

Analiza CCPM arată că SNS SA a dispus, în perioada 2021–2024, de fonduri semnificative pentru investiții, dar nu le-a utilizat în scopul protejării salinei. În ciuda aprobărilor guvernamentale pentru cheltuieli mai mari, investițiile efective au fost sub nivelul surselor de finanțare disponibile.

Alte articole

De câți bani are nevoie un student în România pe lună. Ce arată analiza realizată de ANOSR

Andrei Caramitru vede luminița de la capătul deficitului: „Dacă economia merge bine, deficitul poate coborî sub 6% anul viitor”

Mai mult, lucrări hidrotehnice realizate între 2012 și 2016 pentru protecția zăcământului nu au fost recepționate legal, fiind finalizate fără implicarea autorităților care emiseseră autorizațiile de construire și fără verificarea proiectanților. În același timp, cu toate că o expertiză tehnică din 2022 recomanda intervenții urgente, acestea au fost ignorate, apoi amânate succesiv până la momentul producerii evenimentului din mai 2025.

Un nou semnal de alarmă apăruse în aprilie 2024, când infiltrarea apelor din pârâul Corund se accentuase. Deși specialiștii au avertizat asupra unui pericol major, organismul interministerial care trebuia activat prin lege – Consiliul Interministerial al Apelor nu a fost convocat.

Contractul pentru lucrări de eliminare a infiltrațiilor a fost semnat abia la data de 13 mai 2025, la opt zile după ce apele au pătruns din nou în subteranul salinei și la șase zile după solicitarea declarării stării de alertă. În acest context, scopul proiectului de a elimina riscul pe termen lung a devenit imposibil de atins, potrivit Știri pe Surse.

CCPM a constatat și carențe majore în activitatea ANAR, care a evaluat incomplet riscurile hidrologice, raportându-se doar la inundațiile de suprafață și ignorând acțiunea distructivă a apelor asupra structurilor subterane.

Totodată, Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale nu a instituit un cadru normativ tehnic de referință pentru protecția zăcămintelor, ceea ce a făcut imposibilă sancționarea inacțiunii SNS SA. Programele anuale de exploatare au fost astfel avizate formal, fără o bază tehnică solidă.

În plus, activitățile turistice desfășurate de SNS SA în galeriile miniere nu aveau aprobările obligatorii din partea autorităților de reglementare.

După aceste constatări, Corpul de Control a recomandat Ministerului Economiei să analizeze posibilitatea revocării conducerii SNS SA și să demareze procedurile pentru atragerea răspunderii civile a administratorilor. În același timp, instituția trebuie să reevalueze legislația privind activitățile miniere, astfel încât planurile de închidere a minelor și obligațiile de protecție a zăcămintelor să fie clar definite.

Ministerului Mediului i s-a cerut să revizuiască normele privind gospodăria apelor și colaborarea instituțională, iar Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier i s-a solicitat completarea cadrului tehnic prin elaborarea urgentă a instrucțiunilor privind protecția zăcămintelor.

Citește și: Răsturnare de situație! Apartamentul care a explodat în Rahova ar fi avut o centrală ilegală