CALENDAR ORTODOX 2026 a fost tipărit și poate fi achiziționat de la pangarele bisericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor, de la librăriile și magazinele de cărți și obiecte bisericești ale Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și de pe site-ul colportaj.ro.
Calendarul creștin-ortodox pentru anul 2026 a fost editat, ca în fiecare an, în 6 formate de prezentare: 1. Calendarul foaie de perete; 2. Calendarul agendă mică; 3. Calendarul agendă mare; 4. Calendarul spiră de perete; 5. Calendarul de birou (toate 5 editate de Arhiepiscopia Bucureștilor – Editura „Cuvântul Vieții”); 6. Calendarul cu însemnări al Patriarhiei Române – realizat la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă.
CALENDAR ORTODOX 2026 în format foaie de perete și cel în format agendă mică pentru anul 2026 au fost deja tipărite și puse la dispoziția credincioșilor înainte de sfințirea Catedralei Naționale din data de 26 octombrie 2025 și de hramul Catedralei Patriarhale istorice, „Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor”, prăznuit în data de 27 octombrie.
În Cuvântul-înainte la Calendarul creștin-ortodox pentru 2026, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, menționează că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2026 drept „Anul omagial al pastorației familiei creștine” și „Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame)”.
Calendarul creștin-ortodox foaie de perete cuprinde calendaristica pentru anul 2026 și rânduielile bisericești aprobate de Sfântul Sinod. Este ilustrat cu icoana sfinților din familia Sfântului Ierarh Vasile cel Mare.
Calendarul tip agendă mică are, în plus față de calendarul tip foaie de perete, Cuvântul-înainte al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, rugăciunile începătoare și prezentarea Sectorului pelerinaje al Patriarhiei Române și a componentelor Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române (Radio TRINITAS, TRINITAS TV, Publicațiile LUMINA, Agenția de știri Basilica și Biroul de presă și relații publice al Patriarhiei Române), iar pe coperta a patra, prezentarea pe scurt a Serviciului de colportaj bisericesc al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Calendarul tip agendă mare cuprinde, în plus față de calendarul tip agendă mică, organizarea canonică și administrativă a Bisericii Ortodoxe Române, precum și datele de contact ale sectoarelor din cadrul Patriarhiei Române și Arhiepiscopiei Bucureștilor. Cel tip spiră cuprinde, pe lângă calendaristica pe anul 2026, și 12 reprezentări ale unor sfinte, din Catedrala Națională, printre care amintim: Sfânta Muceniță Tatiana diaconița, Sfânta Mironosiță Ioana sau Sfânta Muceniță Anastasia Farmacolitria. Fotografiile icoanelor au fost realizate de domnul George Ioniță. Calendarul de birou cu picior păstrează formatul din anii precedenți, caracterizat prin utilitatea sa practică.
Sărbătoarea care marchează Învierea Domnului nu are întotdeauna aceeași dată de prăznuire pentru toți credincioșii. În anul 2026, biserica ortodoxă va celebra Paștele pe 12 aprilie, iar biserica romano-catolică pe 5 aprilie. Postul Paștelui va începe încă din luna februarie, pregătind credincioșii pentru unul dintre cele mai importante momente din calendarul creștin.
În anul 2025, Paștele ortodox și cel catolic a fost celebrat în aceeași zi, pe 20 aprilie. O zi de celebrare comună nu a mai fost din anul 2017, când sărbătoarea Învierii Domnului a fost pe 16 aprilie.
În anul 2026, credincioșii ortodocși vor marca Învierea Domnului duminică, 12 aprilie, iar cei romano-catolici cu o săptămână mai devreme, pe 5 aprilie.
Duminica Floriilor, sărbătoarea care amintește de Intrarea Triumfală a Mântuitorului în Ierusalim, precede întotdeauna Paștele și nu are o dată fixă în calendar. În 2026, ortodocșii vor prăznui Floriile pe 5 aprilie, iar catolicii pe 29 martie.
Rusaliile, care încheie ciclul pascal și comemorează pogorârea Sfântului Duh asupra Apostolilor, se prăznuiesc la 50 de zile după Paște. Astfel, în 2026, Rusaliile ortodoxe vor fi celebrate pe 31 mai, iar Rusaliile catolice pe 24 mai.
Data Sfintelor Paști se stabilește pe baza unui calcul pascal, care ține cont de două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară și de ciclul lunar. Unul dintre ele este cu dată fixă și are legătură cu mișcarea Soarelui pe bolta cerească, respectiv echinocțiul de primăvară (care este întotdeauna pe 21 martie). Celălalt eveniment, cu dată schimbătoare, este legat de Mișcarea de Rotație a Lunii în jurul Pământului, respectiv Luna plină de după echinocțiul de primăvară, numită și Luna plină pascală.
Pentru a se stabili data exactă a sărbătorii, se iau în calcul ciclurile solare și lunare, cu o bază de 19 ani. Această formulă de calcul este cunoscută sub denumirea de ciclu pascal. Formula de bază a fost stabilită la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325 d.Hr.)
Aceste două evenimente importante fac ca data sărbătorii Pascale să varieze în fiecare an. În cazul în care Luna plină a avut loc înainte de echinocțiul de primăvară, atunci ea nu este pascală, ci trebuie așteptată prima lună plină de după echinocțiu, care va apărea peste 29 de zile. Dacă această zi coincide cu o zi de luni, atunci sărbătoarea de Paști poate fi serbată abia duminica următoare. (De exemplu: dacă Luna plină coincide cu echinocțiul (21 martie) și este o zi de sâmbătă, atunci Paștele poate fi serbat chiar și a doua zi, duminică, 22 martie).
Calendarul ortodox pentru anul 2026 este plin de zile de post și sărbători importante, fiecare reprezentând un prilej de apropiere de Dumnezeu, de curățare a sufletului prin rugăciune și de întărire a vieții duhovnicești. Posturile și sărbătorile nu au doar un rol spiritual, ci păstrează și tradiții adânc înrădăcinate în istoria creștinismului, menținând legătura dintre credință și viața cotidiană.
În fiecare săptămână, miercurea și vinerea sunt zile de post, simbolizând trădarea lui Iisus de către Iuda și răstignirea Domnului. Printre posturile mari ale anului se numără Postul Paștelui (23 februarie– 11 aprilie), cel mai lung și mai aspru post, care se încheie cu sărbătoarea Învierii Domnului, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (16 – 28 iunie), Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august) și Postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie). În aceste perioade, credincioșii se abțin de la carne, lactate și ouă, intensifică rugăciunea, participă la slujbe și practică milostenia, adaptând postul la sănătatea și condițiile lor de viață.
Există și zile speciale de post și sobrietate legate de evenimente precise, precum Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august) sau Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie), când tradițiile populare recomandă evitarea anumitor alimente și manifestări, păstrând încărcătura spirituală a sărbătorii.
Pe lângă posturi, calendarul ortodox cuprinde și sărbători mari. În aceste zile se recomandă postul: Întâmpinarea Domnului (15 februarie), Buna Vestire (25 martie), Floriile (13 aprilie), Paștele (20 aprilie), Înălțarea Domnului (29 mai), Rusaliile (8 iunie), Schimbarea la Față (6 august), Adormirea Maicii Domnului (15 august), Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie), Sfântul Dimitrie (26 octombrie), Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (8 noiembrie), Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), Sfântul Nicolae (6 decembrie) și Nașterea Domnului – Crăciunul (25 decembrie).
Postul are un rol esențial în viața creștinului. Prin renunțarea la anumite alimente, credinciosul își concentrează atenția asupra sufletului, intensifică rugăciunea și faptele bune, iar pentru organism, acest regim poate aduce beneficii de sănătate. Totuși, există și excepții: persoanele bolnave, femeile însărcinate, copiii, vârstnicii sau cei care depun efort fizic intens pot adapta sau amâna postul, urmând sfatul duhovnicului și, acolo unde este necesar, al medicului.
Respectarea posturilor și participarea la sărbători nu sunt doar obligații ritualice, ci oportunități de reconectare cu valorile spirituale, de reflecție asupra propriei vieți și de consolidare a legăturii cu Dumnezeu și cu comunitatea creștină.