Un pompier american a ajuns multimilionar, vorbind despre cum l-a schimbat succesul financiar. Cu toate că bogăția i-a adus libertate și confort, acesta susține că a pierdut ceva ce banii nu pot cumpăra: sentimentul de apartenență.
„Am știut dintotdeauna că vreau să fiu pompier și am început antrenamentele încă din liceu. Aș fi fost încântat de cariera mea, dar salariul extrem de mic nu corespundea visurilor mele — nu-mi permitea nici măcar să merg la facultate. Am știut că trebuie să schimb ceva, așa că am părăsit secția de pompieri și am pornit pe cont propriu ca antreprenor.
Astăzi sunt multimilionar. Dar sunt încă pompier — din dragoste pentru meserie, nu pentru bani.”
Multimilionarul a mărturisit că drumul spre succes nu a fost deloc ușor, mai ales având în vedere că nu știa ce înseamnă educația financiară.
„Drumul până aici a fost plin de suișuri și coborâșuri. În tinerețe, am câștigat bine conducând o companie care vindea garaje și magazii.
Din cauza lipsei de educație financiară și a interesului prea mare pentru distracție, banii nu au ținut mult. Am vândut drepturile asupra ideii către Home Depot, dar nu am rămas cu prea mult. După vânzare, am fost nevoit să trăiesc un an în mașină.
În următorul deceniu, am căutat o carieră care să fie și profitabilă, și împlinitoare. Am vândut rulote, apoi am lucrat în construcții, ajungând în cele din urmă să îmi deschid propria firmă. A mers bine până la criza financiară din 2008. La 33 de ani, eram din nou într-o situație financiară dificilă.
Mi-am dorit un loc de muncă stabil și știam că incendiile și urgențele nu dispar niciodată. Salariul era tot mic, aproximativ 380 de dolari pe săptămână, dar beneficiile și stabilitatea m-au atras înapoi la stația de pompieri, în 2010.”, a spus acesta pentru Business Insider.
Bărbatul a mărturisit că a fi pompier însemna mai mult decât un job, sentimentul de apartenență făcându-l să se simtă special în acel mediu.
„A fi pompier era o adevărată frăție, între bărbați și femei deopotrivă. Aveam respect, apreciere și grijă unii pentru alții. Colegii de pe tura mea erau cei mai buni prieteni ai mei. Petreceam tot timpul împreună, în zilele libere mergeam la vânătoare, în camping sau la drumeții. Sărbătoream chiar și Crăciunul împreună, ca o familie.
La doi ani după ce m-am întors în meserie, am fondat Murphy Door, o companie care vinde uși și mobilier ascuns, de exemplu, o ușă care arată ca o bibliotecă sau un pat rabatabil care pare un suport TV.
Nu credeam că voi renunța vreodată la meseria de pompier, pentru că o iubeam, dar voiam o afacere secundară. Mă simt bine sub presiune.
Pe măsură ce compania a crescut, a început să-mi ceară tot mai mult timp. Am început să lipsesc de la ieșirile cu colegii ca să lucrez la afacere. Curând, au încetat să mă mai invite.”
„În scurt timp, m-am simțit un străin în propria echipă. Nu luam niciun salariu de la Murphy Door, trăiam tot din 15,75 dolari pe oră, cât câștigam ca pompier. Dar, până în 2015, compania depășise 1 milion de dolari în vânzări anuale.
Colegii au început să glumească din ce în ce mai des pe seama mea și a muncii mele. Aveam alte priorități, ei voiau să se relaxeze în zilele libere, eu lucram mereu la afacere.
Mă simțeam obligat să repet mereu că nu mă consideram superior lor. N-am găsit niciodată o cale să depășesc acea barieră.
În 2016, șeful pompierilor m-a chemat la o discuție. Mi-a spus că, deși fizic eram prezent la serviciu, mintea mea era mereu la Murphy Door și la familie. M-a încurajat să-mi stabilesc prioritățile în funcție de ceea ce prețuiam cel mai mult. A fost greu de acceptat, dar știam că avea dreptate.
Când am ajuns acasă în acea zi, doar câinele m-a întâmpinat, soția și fiica mea nici nu s-au uitat la mine. Soția mi-a spus că, dacă vreau să fiu tratat ca un tată, trebuie să încep să mă comport ca unul.
A doua zi mi-am dat demisia din pompierie.”
Fostul pompier a dezvăluit că în prezent are o avere de aproximativ 150 de milioane de dolari, însă, lucrează 16 ore pe zi.
„Situația mea financiară îmi permite uneori să fiu mai prezent pentru copii. Acum, programul lor încărcat cu sporturi și activități face dificil timpul petrecut împreună. Totuși, pot lua avionul meu privat pentru a ajunge la timp la meciurile lor. În vacanțe, îmi propun să mă deconectez complet, ca să petrec timp de calitate cu soția și copiii.
Am și un mic grup de vechi prieteni: trei băieți care mi-au rămas alături întotdeauna. Ne întâlnim la o cafenea modestă și nu vorbim despre bani sau afaceri, ci despre copii și amintiri. Asta îmi lipsește cel mai mult de la pompieri.”, a spus el.
Mai mult, acesta a mărturisit că a ajuns să se întrebe dacă oamenii de care este înconjurat chiar țin la el sau sunt interesați de bani.
„Bogăția mea a avut un impact uriaș și nu întotdeauna pozitiv asupra relațiilor mele. Urăsc că trebuie să mă întreb dacă oamenii chiar țin la mine sau doar la banii mei. Îmi filtrez toate relațiile prin această întrebare.”
„În final, mi-aș dori să am mai multe relații reciproce: oameni care să mă asculte când am nevoie să mă descarc sau să povestesc despre un caz dificil.
Tot ce îmi doresc este să fiu aceeași persoană care am fost mereu, dar pur și simplu nu mai pot”, a mai spus el.
Citește și: Andrew Tate, în ipostaze romantice pe stradă! Cum a fost surprins milionarul britanic