Andronic susține că redacția sa a transmis o cerere oficială către ICR pentru a obține informații detaliate despre deplasările președintelui Jicman, însă instituția ar fi amânat răspunsul până la expirarea mandatului, pe 15 noiembrie. Jurnalistul cere premierului Ilie Bolojan să intervină și să dispună un control amănunțit, în contextul acuzațiilor privind „relocarea bugetelor externe către programe interne” și „cheltuieli personale de sute de mii de euro”.
În editorial, Andronic vorbește despre „un mod de operare” repetitiv în cadrul ICR și despre lipsa de reacție a autorităților în fața unor nereguli semnalate anterior.
„Mai ales că vorbim despre bani folosiți pentru bunăstarea unui singur om, denumit ironic de colegii din PNL, ‘Nababul de la ICR’”, scrie jurnalistul.
Editorialul integral semnat de Dan Andronic
”Institutul Cultural Român (ICR) ar trebui să intre într-o perioadă de verificări și întrebări publice pe finalul mandatului președintelui Liviu Sebastian Jicman, care expiră la 15 noiembrie. Poate că premierul Ilie Bolojan, atât de preocupat de modul în care este cheltuit banul public va dispune un control amănunțit. Mai ales că vorbim despre bani folosiți pentru bunăstarea unui singur om, denumit ironic de colegii din PNL, “Nababul de la ICR”.
Nu este o noutate, ci mai curând un mod de operare. Am scris despre modul în care la ICR Londra, directoarea Aura Woodward stă în sediul ultracentral din Londra, deși are o casă, proprietate personală, în capitala Regatului, pe care însă se pare că preferă să o închirieze. Așa că s-a mutat, în ciuda dispozițiilor legale, cu soțul englez și copilul în sediul ICR. Nu s-a întâmplat nimic, deși am scris, doar tăcerea jenantă a responsabililor fiind auzită.
Potrivit unor informații ajunse în posesia redacției, banii destinați reprezentanțelor ICR din străinătate ar fi fost relocați către programe interne, „fiind distribuiți în țară la tot felul de clienți politici”. Sursele noastre mai afirmă că președintele ICR, Liviu Jicman ar fi petrecut „aproape un an din patru” în deplasări externe, cu cheltuieli personale cumulate de aproape 200.000 de euro. O evaluare extrem de conservatoare, dar bazată pe o realitate.
Dacă nu știați diurna de deplasare a președintelui ICR este de 350 de euro/zi, bani pentru care nu trebuie să prezinte nici un document justificativ.
În urma acestor informații, am transmis ICR, în urmă cu două săptămâni, o cerere de informații de interes public (Legea 544/2001) vizând lista completă a deplasărilor externe ale președintelui Liviu Jicman pentru perioada 15 noiembrie 2021 – 1 octombrie 2025. Solicitarea cerea, punctual, pentru fiecare deplasare: țara, orașul, scopul conform referatului de deplasare, intervalul exact, precum și sumele aferente diurnelor și cazării.
ICR a confirmat înregistrarea solicitării (nr. 279/10/06.10.2025) și a anunțat că, „având în vedere complexitatea informațiilor solicitate” pe parcursul a patru ani fiscali, răspunsul va fi transmis în limita termenului legal de 30 de zile.
O manevră care are drept scop să facă toate demersurile jurnalistice inutile, întrucât pe 15 noiembrie mandatul actualului președinte al ICR expiră.
Președintele ICR a blocat răspunsul oficial
Din dispoziția sa expresă, răspunsul la întrebările noastre este blocat, deși instituția are elaborat documentul cu datele detaliate despre deplasări și cheltuieli. Mai mult, Liviu Jicman a plecat în concediu, lăsând răspunderea eludării cererii jurnalistice în cârca subordonaților. Din acest motiv am decis să începem devoalarea dezmățului bugetar al președintelui ICR.
Conform informațiilor noastre reorientarea bugetului de la rețeaua externă a ICR către proiecte interne ar fi afectat capacitatea reprezentanțelor de a desfășura programe în străinătate. Aceste susțineri necesită verificare documentară din partea instituțiilor statului: execuțiile bugetare anuale, notele interne și rapoartele de activitate pot confirma sau infirma relocările de fonduri și motivațiile acestora (eficiență, oportunitate, constrângeri bugetare).
Cine este liberalul Liviu Jicman
Liviu Sebastian Jicman (44 de ani) este membru PNL, așa a ajuns preşedinte al Institutul Cultural Român (ICR) din noiembrie 2021. Este licenţiat al Facultăţii de Studii Economice în Limbi Străine – secţia germană – a Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti (2000-2004) şi al Facultăţii de Drept a Universitatea din București (2010-2014). Înainte de conducerea ICR, a fost vicepreşedinte al instituţiei (2013-2016) şi director general al Muzeul Național Cotroceni (2016-2021).
De-a lungul carierei sale, Jicman a ocupat funcţii diverse în administraţia publică: manager de proiect în sectorul cultural, consilier la ministere, membru în consilii ale fondurilor culturale. Sub conducerea sa la ICR a fost adoptată strategia instituţiei pentru perioada 2022-2026, accentuând diplomaţia culturală, extinderea reprezentanţelor externe şi consolidarea legăturilor internaţionale (inclusiv preluarea în 2024 a preşedinţiei EUNIC – reţeaua institutelor naţionale de cultură ale UE).
În traducere liberă, multă plimbare pe banii statului. Pentru președintele ICR și o parte din jurnaliștii apropiați. Lista lor poate fi găsită în comunicatele oficiale ale ICR.
Controverse privind biografia
În spațiul public au apărut și controverse privind biografia lui Liviu Jicman, inclusiv referiri la studii universitare nefinalizate menționate în CV-uri mai vechi și la modul de prezentare a parcursului educațional ulterior. În biografia oficială actuală de pe site-ul ICR, aceste informații sunt diferențiat prezentate față de versiunile anterioare. Aspectele țin de acuratețea comunicării publice și nu influențează, prin ele însele, legalitatea mandatelor; totuși, ele sporesc interesul pentru transparență la final de mandat.
În final, reiau apelul către premierul Ilie Bolojan: pe fondul încheierii mandatului, presa și publicul au nevoie de maximum de transparență privind alocările bugetare și cheltuielile de deplasare de la ICR. Publicarea rapidă și completă a datelor solicitate pe Legea 544/2001 este esențială pentru recâștigarea încrederii în modul de cheltuire a fondurilor publice și în prioritizarea culturală a programelor ICR.”, scrie Dan Andronic, în Evz.