Marius Tucă iese la atac împotriva statului „polițienesc și securist” care ascultă telefoanele românilor: „A fost de ajuns un singur Călin Georgescu pentru ca toate serviciile să intre în acțiune”

Într-o postare critică pe rețeaua X, cunoscutul jurnalist Marius Tucă a comentat datele oficiale care arată o explozie a numărului de mandate de supraveghere pe siguranță națională în perioada de după primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024. El descrie supravegherea ca fiind o practică banalizată în România, adânc înrădăcinată încă din perioada comunistă.

Marius Tucă distruge statul securist și polițienesc care a vrut să-l oprească pe Călin Georgescu

„Știam dintotdeauna că-n România se ascultă telefoanele. Încă de pe vremea securității de tristă amintire. De parcă securitatea ar fi de veselă amintire. Într-un stat polițienesc și securist așa cum e România să asculți telefoanele e ca și când te-ai spăla pe dinți”, precizează jurnalistul.

Citește și : FOTO Protest la Timișoara: Susținătorii lui Călin Georgescu cer „adevărul din 6 decembrie 2024” și strigă „afară, afară cu hoții din țară”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Marius Tucă leagă direct acest val de mandate de rezultatul surprinzător al primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, în care Călin Georgescu și Elena Lasconi au intrat în finală, și pune la îndoială justificarea „securității naționale”

Alte articole

Peiu îl dă de gol pe „protejatul mai tânăr”: „Din câte știu, Simion ne informează periodic că are întâlniri cu Georgescu, se consultă”

Călin Georgescu bifează un nou târg, duminică, în județul Brașov: „Când un mic producător renunță, pierdem cu toții! În centrul oricărui târg sunt oamenii care au semănat, au crescut și au adus rodul muncii lor”

„Putem „înțelege” asta, dar nu putem înțelege de ce mandatele de ascultare sunt date pe securitate națională. Nu mai puțin de 2843 de mandate pe securitate națională au fost emise după primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 în care finaliștii au fost Călin Georgescu și Elena Lasconi. Care siguranță națională? Păi nu ne atacă rușii hibrid și nu mai știu cum de 10 ani încoace?”, a specificat Marius Tucă.

Jurnalistul este de părere că miile de astfel de mandate nu sunt un semn de putere, ci de slăbiciune și teamă a sistemului politic actual, care ar fi avut ca scop unic eliminarea lui Călin Georgescu, considerat „din afara sistemului”.

„Prin urmare toate ascultările astea arată mai degrabă insecuritatea națională. Faptul că după primul tur a ieșit Călin Georgescu învingător, i-a făcut pe milițieni, procurori și securiști să emită și să aprobe mandate de ascultare pentru că s-ar fi pus în pericol ordinea constituțională a statului român. Păi și rușii, rușii nu au fost ascultați și ei? Că ei s-au ocupat cu ingerința, nu candidații la președinție.

A fost de ajuns un singur Călin Georgescu, un candidat din afara sistemului, pentru ca toate serviciile secrete să intre în acțiune și să-l scoată din cursă. Cu sau fără mandat pe siguranța națională, soarta lui Călin Georgescu a fost pecetluită după turul întâi. Băieți, pentru o fidelitate cât mai bună a sunetului, acționați butonul balance! Ascultați, ascultați până o să plecați! Țara înapoi!”, a transmis Marius Tucă pe X.

Băieţi, nu ne mai ascultaţi! pic.twitter.com/04qnz2fjmW

— Marius Tuca (@MariusTuca_ro) October 27, 2025

Reacția lui Marius Tucă vine în contextul publicării unor date oficiale obținute de publicația Gândul, în baza legii privind accesul la informații publice. Potrivit acestora, în perioada noiembrie 2024 – septembrie 2025, autoritățile din România au emis 2.843 de mandate de securitate națională (MSN).

Citește și : AUR ia în calcul o variantă surpriză pentru Primăria Capitalei. Pe cine ar putea să susțină formațiunea în lupta pentru București: „Nu trebuie să vă mire o astfel de soluție”

Datele, transmise de Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, arată că niciuna dintre cererile formulate de serviciile de informații nu a fost respinsă, toate primind aviz pozitiv, succesiv, de la Procurorul General și de la judecătorii desemnați ai ÎCCJ. Pe parcursul ultimilor trei ani, numărul total al mandatelor de supraveghere aprobate de Înalta Curte se ridică la 8.603.