De ce nu iubesc românii Halloween-ul și ce semnificații spirituale ascunde, de fapt

Halloween-ul aduce în fiecare an atmosfera misterioasă a costumelor, dovlecilor sculptați și tradiției de „trick or treat”. Sărbătoarea, plină de culoare și simboluri, îmbină vechi obiceiuri celtice cu tradiții moderne.

Tradițional, Samhain era celebrat până pe 1/11, moment legat de ridicarea Pleiadelor pe cer (simbol al ciclurilor morții și renașterii) și de vibrația numerică 111 — un cod perceput ca semn de protecție și sprijin angelic, dar și ca imagine a trei „stâlpi”: această lume, cealaltă lume și spațiul dintre. În plus, Soarele în Scorpion (sezonul prezent) guvernează transformarea, trecerile, dar și legătura cu nevăzutul — motiv pentru care la final de octombrie „simțim” mai acut temele profunde.

Citește și: Rețete de Halloween care îi vor da pe spate pe copii. Biscuiții cu dinți care îi vor face îngrozitor de fericiți pe cei mici

Energia nu dispare; se transformă. Asta onorează Halloween-ul autentic: recunoștința pentru strămoși, împăcarea cu frica (prin joc și teatru) și comunitatea (darul, gestul, vecinătatea). Măștile și dovlecii luminează simbolic întunericul: nu invită „răul”, ci îmblânzesc necunoscutul.

Alte articole

Câți angajați români vor fi concediați de Amazon. Mesajul trimis de compania care renunță la aproape 14.000 de oameni pentru a investi în inteligența artificială

România participă la Eurovision după doi ani de absență. TVR s-a retras în trecut, invocând „constrângeri financiare”

Motivele pentru care Halloween-ul stârnește reacții negative în România

Printre motivele pentru care această sărbătoare nu este bine-primită de români, se numără:

• Cadru religios diferit: majoritar ortodox, cu pomeniri și sâmbetele morților; în Transilvania, Luminația (1 noiembrie) luminează cimitirele în aceeași idee a memoriei.
• Confuzia între spiritual și ocult: estetica „dark” poate deruta dacă se rupe de sensul spiritual.
• Comercializatul: când rămân doar costumul și coșul cu dulciuri, mesajul se goleşte de continutul spiritual.
• Avem deja ritualuri locale: pomeniri, milostenii, Sf. Andrei (prag și protecție).
• Reflexul anti-import: firesc; dispare când traduci sensul în valorile locului.

Toate aceste lucruri spun o poveste despre strămoși și lumină, având oportunitatea de a alege forma care ne reprezintă, păstrând lucrurile de bază: respectul, recunoștința și grija.

Dacă îți dorești să adaptezi Halloween-ul fără a renunța la valorile la care ții, poți face următoarele lucruri:

1) Ritualul luminii (acasă)
– Aprindeți o lumânare pentru bunici/străbunici și rostiți pe rând: „Mulțumesc pentru…” (o amintire, o rețetă, un dar).
– Faceți un colțișor de memorie: o fotografie, un obiect, o floare, un felinar.
– Puneți o bucățică de mâncare preferată (sau pâine/apă) ca gest simbolic de ospitalitate.

2) Îmblânzirea fricii (copiii)
– Desenați „monstrul fricii” și dați-i un nume amuzant; puneți-i o coroană de hârtie — „fricile se îmblânzesc când stăm lângă ele cu lumină”.
– Costum = teatru: jucăm roluri ca să vorbim despre emoții, nu ca să le invităm în viața noastră.

3) Recunoștință & intenție (1/11, ora 11:11 dacă vreți simbolul 111)
– Trei lucruri pentru care suntem recunoscători în toamna asta.
– O intenție pentru ciclul care începe („Ce vrem să crească în casa noastră?”).

Halloween-ul nu reprezintă o noapte a „întunericului”, ci a luminii.

Dacă privim Halloween-ul prin lentila Samhain–Pleiade–111–Scorpion, vedem un prag: lăsăm ce a „murit” în anul acesta (idei, relații, obiceiuri) și facem loc renașterii. În România, îl putem trăi fără ostentație, în cheia Luminației, pomenirii, recunoștinței. Nu contează masca; contează lumina din spatele ei, notează Sfatul Părinților.

Citește și: Dan Negru aruncă bomba despre Halloween! ”România este o ţară ori eminamente agricolă, ori eminamente ridicolă”