Decolările şi aterizările au fost suspendate între orele 20:08 şi 21:58, iar „o serie întreagă de zboruri” au fost redirecţionate către alte oraşe germane în timpul închiderii, a spus purtătorul de cuvânt.
Un zbor de la Londra la Berlin a fost deviat către Hamburg, potrivit DPA, pilotul invocând activitatea dronelor ca motiv.
Zborurile de la Stockholm, Antalya şi Helsinki către Berlin au fost, de asemenea, deviate.
O purtătoare de cuvânt a poliţiei a declarat că un martor a raportat că a văzut o dronă în apropierea aeroportului Berlin-Brandenburg şi că ofiţerii de patrulă au văzut-o şi ei mai târziu.
„În acest moment, nu mai zboară”, a declarat purtătoarea de cuvânt a poliţiei din Brandenburg, la Potsdam, adăugând că dispozitivul nu a fost localizat.
Incidentele care implică drone au cauzat perturbări din ce în ce mai mari ale operaţiunilor aeroporturilor germane. La începutul lunii octombrie, activitatea unei drone de origine necunoscută a perturbat pentru scurt timp traficul la aeroportul din München, al doilea ca mărime din ţară. În consecință, aeroportul a fost închis de două ori.
În ultimele luni, au fost raportate din ce în ce mai multe drone deasupra bazelor militare, obiectivelor industriale și altor componente ale infrastructurii critice din Germania.
Drone au fost observate şi deasupra aeroporturilor şi a siturilor militare din Danemarca şi Norvegia, suspiciunile îndreptându-se asupra Moscovei, care neagă orice implicare.
„Nu suntem încă siguri, dar o parte esenţială a acestor acţiuni este probabil orchestrată de Rusia”, a declarat la începutul lunii octombrie cancelarul Friedrich Merz la canalul public ARD, referindu-se la incidentele de la München şi de la aeroportul din Copenhaga de la sfârşitul lunii septembrie. Denunţând „încercările de spionaj şi destabilizare”, el a precizat că Germania supraveghează cu atenţie „flota fantomă rusă” staţionată în Marea Baltică, suspectată de implicare în aceste incursiuni, scrie Pro TV.
Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, a solicitat găsirea unor soluții noi pentru a contracara amenințarea hibridă, punând accent pe întărirea capacității de detectare, evaluare și, dacă este necesar, neutralizarea dronelor.
În octombrie, guvernul german a început o revizuire a legilor care reglementează securitatea aeriană. Scopul este de a permite armatei germane să doboare dronele.
La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană doreşte să instituie un „zid anti-drone”, care ar fi pe deplin operaţional până în 2027, dar acest proiect este întâmpinat cu scepticism de unele ţări membre.
Răspunsul NATO la intrarea a aproximativ douăzeci de drone ruseşti în spaţiul aerian al Poloniei a evidenţiat lacunele din arsenalul european. Pentru a doborî trei dintre aceste drone, NATO a trebuit să recurgă la rachete costisitoare.