„Lipsa de respect” faţă de funcţionarii publici se sancţionează, dar nu şi atitudinea necorespunzătoare a acestora faţă de contribuabili.
Proiectul prevede ca persoanele care solicită verbal informații publice să aibă obligația de a respecta programul stabilit și ”să înfățișeze un comportament care să nu afecteze activitatea personalului” din cadrul autorităților și institutiilor publice.
În caz contrar, autoritățile vor proceda la evacuarea persoanei care nu respectă prevederile, riscând, totodată, o amendă cuprinsă între 5.000 și 20.000 lei.
Executivul consideră inițiativa utilă, în special pentru gestionarea cazurilor în care solicitanții de informații publice nu respectă programul de lucru, dar atrage atenția că amenzile propuse, de până la 20.000 de lei, sunt prea mari.
Potrivit inițiatorilor, fenomenul comportamentelor agresive față de personalul instituțiilor publice s-a amplificat în ultimii ani.
„S-a constatat o creștere îngrijorătoare a atitudinilor inadecvate manifestate de cetățeni față de funcționarii publici, comportamente care afectează activitatea acestora și subminează autoritatea instituțiilor statului și încrederea populației”, se precizează în expunerea de motive.
Proiectul stipulează că persoanele care solicită verbal informații publice trebuie să respecte programul stabilit și să adopte un comportament care să nu perturbe activitatea personalului. În caz contrar, acestea pot fi evacuate din incinta instituției și amendate cu sume între 5.000 și 20.000 de lei.
Guvernul atrage însă atenția că termenul „comportament lipsit de respect” este vag și nu îndeplinește cerințele de claritate și previzibilitate ale legii, atât pentru cetățeni, cât și pentru autoritățile care vor aplica sancțiunile.
De asemenea, este necesară o definire mai precisă a noțiunii de „indicații ale personalului”, pentru a se stabili clar ce fel de instrucțiuni trebuie respectate și de către cine. Executivul mai observă că nivelul amenzilor propuse ar putea crea o disproporție față de alte contravenții cu grad de pericol social similar.
Cu toate acestea, Guvernul apreciază că „demersul este oportun”, deoarece oferă un cadru legal mai clar pentru gestionarea situațiilor în care solicitanții de informații publice perturbă activitatea instituțiilor sau nu respectă regulile de funcționare.
În plus, posibilitatea de evacuare a persoanelor care provoacă tulburări este văzută ca un instrument util pentru „menținerea ordinii și securității în instituțiile publice”, contribuind atât la protecția personalului, cât și la eficiența administrativă.
Proiectul a stârnit însă reacții critice din partea societății civile. Organizația APADOR-CH (Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki) consideră că „Parlamentul transformă enervarea cetățenilor în venit la buget”. Aceasta subliniază că amenzile de 5.000–20.000 de lei pentru „lipsă de respect” sunt de până la 20 de ori mai mari decât cele aplicate, de exemplu, pentru alungarea din locuință a soției și copiilor.
APADOR-CH avertizează că formularea neclară a noii contravenții permite interpretări abuzive: comportamentele sancționabile pot fi îndreptate nu doar împotriva unui funcționar, ci și împotriva unei instituții publice. Astfel, orice critică — verbală sau scrisă, o plângere, o petiție ori o solicitare mai insistentă — ar putea fi calificată drept „lipsă de respect”.
În aceste condiții, cetățenii ar putea fi sancționați pentru simplul fapt că exprimă nemulțumiri sau pun sub semnul întrebării profesionalismul instituțiilor publice.
„Dacă un cetățean nu adoptă un ton supus, fără urmă de indignare sau nemulțumire, riscă să fie acuzat de comportament provocator sau recalcitrant și amendat cu sume uriașe”, arată organizația.
În concluzie, APADOR-CH solicită Parlamentului să renunțe la această modificare legislativă, considerând-o neclară, disproporționată și abuzivă — „o lege specială creată doar pentru protejarea funcționarilor statului”.