Cristian Diaconescu, care a fost și consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională, spune că rușii ”își asumă acțiuni mai riscante” în raport cu NATO. Cum s-ar putea interpreta acest lucru? În opinia fostului ministru de Externe, din perspectiva Moscovei cel puțin, crește iminența unui conflict direct din Rusia și Alianța Nord-Atlantică.
”Congresul american și Administrația americană știu faptul că există o predispoziție progresivă a Federației Ruse în asumarea unui risc mai mare în relația cu NATO. Adică Rusia, mai clar, își asumă acțiuni mai riscante, dar menținute încă în limitele unei atribuiri directe, un fel de negare plauzibilă. Deci, apropierea de război și de un anume tip de agresiune în relația cu Alianța Nord-Atlantică în acest moment, este mult mai iminentă la Moscova decât era în urmă cu câteva luni. Este o chestiune cât se poate de clară. Diversele declarații, fie din zona serviciilor informații, fie a zonei militare europene, sunt evidente din acest punct de vedere.
Deci, practic, Moscova, care deține o triadă nucleară operațională, vrea să semnalizeze Alianței Nord-Atlantice, democrațiilor vestice, faptul că oriunde și oricând poate interveni un anume tip de interferență. Deocamdată, această interferență se referă strict la elemente de amestec, fie pe război hibrid, în general având un singur scop – testarea solidarității. Este cât se poate de clar că prima redută din acest punct de vedere este flancul-estic, în care se află și România”, a declarat, luni seară, Cristian Diaconescu.
Fostul ministru de Externe a comentat și decizia SUA de a retrage militari din România, confirmată oficial de autoritățile române săptămâna trecută.
Întrebat, în acest context, dacă sunt șanse ca americanii să renunțe la anunțata retragere, Diaconescu a răspuns că autoritățile române nu trebuie să rămână pasive, ci să se afle ”la masa negocierii”.
”Există varianta ca de mâine, reprezentanții României, care sigur au un anume tip de disponibilitate de dialog în ceea ce privește partenerul american, să se afle la Washington.
Pentru că în ceea ce privește flancul estic, pe de-o parte Washington-ul consideră că europenii trebuie să-și preia în propriile responsabilități, asumarea protejării securității, avem proiectul Defence 2030 și acest element de securitate trebuie discutat nu numai cu europenii, dar și cu americanii, și simplul fapt că interesele americani, inclusiv de securitate, coincid cu ale României, trebuie, în acest moment, rediscutat din punct de vedere al implementării.
Deci, cum se spune, în legătură cu politica externă și de securitate, pentru că se cam suprapun în perioada aceasta, nu declarațiile de principiu contează, ci modul în care pui în aplicare ceea ce decizi. Deci avem capacitatea și puterea de a sta împreună cu americanii la masă, disponibilitate americană există clar din această perspectivă. Nu este o desistare politică a americanilor, (…) dar în mod evident nu putem rămâne pasivi, pentru că, dacă nu ești la masa negocierii, ești meniu. Nu-mi închipuiam ca o astfel de confirmare a acestei afirmații, ceva mai vechi, tot a unui american, să aibă o concretizare atât de rapid”, a spus el, la digi24.
În SUA, decizia Pentagonului de a retrage militari din România, care ar deschide o serie de demersuri similare în Bulgaria, Ungaria şi Slovacia, a fost aspru criticată.
Liderii republicani ai ambelor comisii ale forţelor armate din Congres, senatorul Roger Wicker şi reprezentantul Mike Rogers, au criticat într-o declaraţie comună decizia, pe care au calificat-o drept ”necoordonată şi în contradicţie directă cu strategia preşedintelui”.
Și congresmanul republican Mike Turner, care conduce delegaţia SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, s-a alăturat rapid contestatarilor, în timp ce senatorul republican Thom Tillis a subliniat că decizia a fost luată brusc.
”România a fost un aliat de nădejde timp de aproape 30 de ani, investind miliarde pentru consolidarea NATO. Nu ar trebui să-i luăm prin surprindere pe aliaţii Americii”, a explicat Tillis.
Citește și Explozie la un supermarket! Bilanţ tragic anunţat de autorităţi: 23 de morţi, printre care şi copii!