Ilie Bolojan prelungeşte austeritatea: Se îngheaţă pensii, salarii şi alocaţii în 2026

Ilie Bolojan da o noua lovitura romanilor. Ingheata absolut toate veniturile, indiferent ca vorbim despre pensii, salarii sau alocatii.

In mod normal, la inceput de an, de la 1 ianuarie, mai multe venituri trebuie indexate cu rata medie anuala a inflatiei. Aici vorbim despre pensii, alocatii, dar si anumite ajutoare sociale care se calculeaza in functie de indicele social de referinta care, la fel, se stabileste in functie de inflatie. Insa, la inceput de 2026, romanii nu vor primi niciun ban in plus.

Bolojan anunță înghețarea salariilor și a pensiilor. ”A fost o majorare foarte mare în 2024. Nu o mai putem suporta ca nivel de indexare”

Din informatiile pe care le are Romania TV, premierul Ilie Bolojan a fost extrem de vehement si a transmis in interiorul coalitiei ca anul viitor, cel putin la inceputul anului, nu se vor majora veniturile. Si asta din cauza ca guvernul pe care il conduce nu are banii necesari pentru aceste majorari. Astfel, aproape cinci milioane de pensii nu vor fi indexate. La fel si alocatiile copiilor si ajutoarele sociale. In cazul in care statul va face rost de bani s-ar putea ca pensiile sa fie majorate din a doua jumatate a anului viitor.

Alte articole

Reforma pensiior magistraţilor şi reforma administraţiei revin pe masa coaliției. Premierul Bolojan, fața în față cu liderii PSD

Premierul Ilie Bolojan, mesaj de condoleanţe după moartea lui Octav: „Am sperat cu toţii până în ultima clipă”

Citește și Prim-ministrul Ilie Bolojan, despre promisiunea președintelui Nicușor Dan de a nu majora TVA: „Domnul președinte ne-a solicitat să facem tot posibilul pentru a nu crește TVA-ul. Din păcate, pagubele ar fi mult mai mari”

Premierul Ilie Bolojan a declarat, marţi, în cadrul declaraţiilor comune cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie şi productivitate, implementare şi simplificare, că Guvernul şi-a propus anul acesta o ţintă de deficit de 8,4% iar în noiembrie e necesar să adopte un pachet de măsuri care să permită să avem efecte de stabilizare şi în cursul anului următor. El a mai spus că în decembrie trebuie să avem pregătită legea bugetului.

Premierul a menţionat că Guvernul şi-a propus anul acesta o ţintă de deficit de 8,4%.

”În următoarele două luni, dacă vom menţine controlul bugetar corect şi vom avea o disciplină financiară, ne propunem să atingem această ţintă, în aşa fel încât să ne recâştigăm credibilitatea atât în faţa pieţelor, dar şi în faţa Comisiei Europene”, a subliniat premierul.

El a mai afirmat că luna noiembrie şi decembrie vor fi nişte luni hotărâtoare pentru bugetul pe anul următor.

”Pe de o parte, în decembrie ar trebui să avem pregătită legea bugetului, care va cuprinde ţinta de deficit şi principalele elemente care ţin de bugetul de anul viitor, iar în noiembrie e necesar să adoptăm un pachet de măsuri care să permită, ca odată cuprinse în legea bugetului, să avem efectele de stabilizare şi în cursul anului următor. Prin urmare, ne propunem să luăm măsuri în cursul lunii noiembrie pentru reducerea cheltuielor în continuare, pentru încasarea veniturilor şi pentru prioritizarea şi eşalonarea investiţiilor, în aşa fel încât să găsim o formă de echilibru în bugetul naţional pe anul 2026”, a precizat Ilie Bolojan.

Premierul României a mai anunţat că în această lună sunt câteva evenimente importante ale Comisiei care ţin de România.

”Pe ordinea de zi a Consiliului ECOFIN din prima jumătate a lunii va fi o evaluare a modului în care am gestionat acest deficit excesiv şi ne bazăm ca în baza măsurilor care au fost luate, Comisia să ne susţină şi să recunoască acest lucru. De asemenea, va fi un alt subiect important şi anume PNRR-ul care, o dată aprobat şi în Consiliul ECOFIN, ne permite să depunem cererile de plată la final de an, în aşa fel încât să putem încasa granturile europene, pentru a asigura continuarea investiţiilor şi pentru a ne menţine echilibrele financiare”, a subliniat premierul.

Bolojan a mai spus că ţinta de deficit pe care ne-o propunem pentru anul viitor trebuie să se apropie de 6%.

”Pentru asta, aşa cum v-am spus, măsurile care le vom adopta în luna noiembrie şi în pregătirea bugetului vor fi determinante şi Guvernul îşi propune să adopte aceste măsuri în aşa fel încât să menţinem capacitatea ţării noastre de a avea acces pe pieţe, să menţinem o stabilitate economică care, din a doua jumătate a anului, să îşi arate rezultatele şi să putem trece cât mai repede posibil prin această perioadă dificilă”, a menţionat premierul.

Ilie Bolojan a arătat că, legat de PNRR, a mulţumit comisarului Dombrovskis pentru sprijinul acordat de Comisia Europeană în finalizarea negocierilor pentru revizuirea acestuia.

Coaliţia de guvernare a decis, prin Pachetul I, îngheţarea veniturilor pe anumite paliere pentru anul 2026, decizii transmise la Bruxelles şi care trebuie respectate, a afirmat, marţi, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, la o conferinţă de specialitate, potrivit Agerpres.

El a fost întrebat de jurnalişti dacă vor creşte pensiile în anul 2026 sau dacă se va majora salariul minim pe economie.

„Nu am discutat despre aceste subiecte (creşterea pensiilor şi a salariului minim pe economie în 2026 – .n.r.). Ştiu că nu s-au discutat nici în coaliţie.

Nu a existat niciun fel de discuţie pe o astfel de temă, dar tot această Coaliţie prin Pachetul I şi chiar şi după Pachetul I a luat nişte decizii legate de îngheţarea veniturilor pe anumite paliere pentru 2026. Decizii pe care le-am transmis la Bruxelles prin Pachetul I. Aceste angajamente există şi din punctul meu de vedere odată ce le-am luat tot în Coaliţie ele trebuie respectate pentru 2026”, a spus Alexandru Nazare.

De asemenea, acesta a mai fost întrebat dacă există o analiză cu privire la efectele măsurilor fiscale asupra populaţiei.

„Înţeleg pe deplin că sunt foarte mulţi oameni supăraţi pentru că nu trecem printr-o situaţie economică bună, dar am mare încredere, să ştiţi, că până la finalul acestui an şi în anul 2026 economia îşi va reveni. Sunt foarte optimist că economia României îşi va reveni. Aceste măsuri pe care le-am luat au fost măsuri necesare. Dacă nu le-am fi luat la momentul respectiv cel mai probabil am fi pierdut calificativul de investiţii, iar efectele asupra economiei ar fi fost devastatoare şi implicit asupra populaţiei.

Pentru că efectele erau mult mai mari dacă pierdeam ratingul, asupra inflaţiei, inclusiv potenţial o depreciere a cursului. Deci, erau lucruri care ar fi afectat mult mai mult populaţia decât efectele pe care le trăim astăzi şi îi rog să aibă răbdare şi să aibă încredere că acest Guvern ia măsurile pentru a pune bazele unei viitoare relansări.

Fără aceste baze, o relansare a economiei nu era posibilă pentru că nu aveam încrederea pieţelor, nu aveam suficientă încredere din partea finanţatorilor pentru a continua şi a reconstrui economia, care după cum vedeţi, are o rată de creştere foarte mică. Anul trecut a fost 0,8%. În acest an în continuare este mică. Deci, trebuie să gândim o altă atitudine legată de creşterea economică”, a mai spus Alexandru Nazare.

Ministrul Finanţelor a participat marţi la conferinţa „Bugetul şi fiscalitatea 2026: Efectele fiscalităţii şi aşteptările economiei”, organizată de CursDeGuvernare.

Cheltuielile din ultimele două luni ale anului sunt în mod tradiţional ridicate, cu investiţiile în creştere faţă de anul trecut, alimentatre de fonduri europene, dar este important ca Guvernul să anticipeze riscurile, să reacţioneze la timp şi să demonstreze că România nu mai produce surprize neplăcute în ce priveşte deficitul bugetar, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, la Profit Financial.forum Ediţia a VIII-a. Pentru bugetul pe anul următor, discuţiile vor începe după Consiliul EcoFin de la jumătatea lunii noiembrie, unde România aşteaptă decizii importante referitoare la PNRR şi procedura de suspendare de fonduri europene.