Peste 500 de orașe și comune ar trebui desființate! Reforma administrației locale, o necesitate confirmată de Curtea de Conturi – RAPORT

În România, încadrarea la categoria oraș ”cere” o populație de minimum 10.000 de locuitori. În 2023 însă, 119 orașe nu respectau această cerință și, conform legii, ar fi trebuit ”retrogradate”.

Situația similară, în același an, la 423 de comune, adică 15 la sută din total. Respectivele comune aveau statutul administrativ ”umflat”, conform unui raport al Curții de Conturi.

Pentru a se respecta legea, toate aceste unități administrativ-teritoriale (UAT) ar trebui coborâte cu o treaptă.

Încadrarea unei UAT într-o anumită categorie administrativă înseamnă o anumită organigramă, cu atât mai mare cu cât se trece de la comună la oraș și de la oraș la municipiu. Organigramă mai stufoasă înseamnă costuri mai mari, inclusiv pentru plata salariilor.

Alte articole

Administraţia locală în era digitală. Între promisiunile autorităţilor şi transformările reale

Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, anunţă noi măsuri cu impact pentru români şi companii: suspendarea permisului de conducere pentru neplata amenzilor şi taxe locale pentru operatorii de „păcănele”

Citește și Intervalul orar în care este interzis să faci gălăgie, indiferent dacă locuiești la bloc sau la curte. Amenzi uriașe pentru cei care nu respectă orele de liniște

Multe dintre UAT-uri însă, încadrate într-o categorie administrativă peste cea firească în raport cu populația, ajung astfel în situația de a rămâne fără bani. Este cumva logic să se întâmple asta, pentru că încasările din taxe și impozite locale nu acoperă necesitățile ”dictate” de statutul administrativ ”umflat” și se ajunge la ”întins mâna” pentru bani de la guvern.

Prea multe comune și orașe

Reforma administrației locale ar însemna, în acest context, și adaptarea statuturilor pe care le au UAT-urile la realitatea demografică.

În prezent, România ar avea prea multe comune (2.860) și prea multe orașe (319), multe dintre acestea ajungând constant să ceară bani de la guvern atunci când constată că bugetul local se dovedește insuficient.

”84% din cele 2.862 de comune au depins în proporție de peste 50% de finanțare de la bugetul de stat în anul 2023. În schimb, doar 26% din cele 119 orașe mici au avut nevoie de un astfel de sprijin atât de semnificativ”, se menționează în raportul Curții de Conturi, potrivit newsweek.

Multe UAT-uri din România au populație scăzută și dispersată pe o suprafață mare, ceea ce ar reprezenta un alt argumente pentru reorganizarea administrației locale.

”Aproape jumătate (1.581) din UAT-urile din România au o populație redusă de până la 3.000 de locuitori, fiind reprezentate în general de comune (1.574). În același timp, peste trei sferturi (2.421 de UAT) nu depășesc 5.000 de locuitori.

974 din comunele din România se confruntă cu o dispersie geografică ridicată a satelor componente, distanța medie a acestora față de satul-reședință depășind 5 km. În unele situații, această distanță poate atinge valori mai mari, de până la 21 de km”, arată același raport.

Până la reforma organizatorică, guvernul se pregătește să micșoreze cheltuielile din administrația locală, prin reducerea numărului de posturi ocupate. Conform așa-numitului plan Bolojan, circa 13.000 de oameni ar urma să fie dați afară. Surse politice susțin că partidele din coaliție ar fi convenit ”de principiu” în legătură cu această măsură.

Citește și Peste 33.000 de joburi disponibile pentru români, inclusiv în străinătate. Ce se caută în Spania, Italia, Germania și Suedia