Cele mai mici valori sunt raportate pentru CASS pe concediile de maternitate, în timp ce pensionarii cu venituri peste plafon reprezintă, de departe, categoria cea mai afectată financiar de noua taxare.
Potrivit datelor CNAS, veniturile încasate în septembrie din contribuțiile reținute pensionarilor cu pensii de peste 3.000 de lei au ajuns la peste 405 milioane de lei, o creștere de 11 ori față de luna august. În august, suma colectată a fost de aproximativ 35,6 milioane de lei, însă efectele reale ale aplicării taxei s-au văzut abia în septembrie, când au avut loc încasările efective.
Totodată, CNAS arată că din aplicarea CASS de 10% asupra indemnizațiilor de concediu de creștere a copilului s-au colectat, în septembrie, 154.000 de lei, o sumă considerabil mai mică în comparație cu încasările de la pensionari.
Executivul a estimat în vară că noua taxare va afecta aproximativ 150.000 de mame, însă impactul bugetar rămâne redus, raportat la alte categorii.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a explicat recent la Digi24 că măsura privind CASS-ul pe pensii și indemnizații este una temporară și ar putea fi revizuită la sfârșitul anului 2026.
Începând cu 1 august 2025, pensiile care depășesc plafonul de 3.000 de lei sunt supuse unei contribuții de sănătate de 10%, aplicate exclusiv sumei care depășește acest prag, la fel ca în cazul impozitului pe venit.
Un exemplu simplu, prezentat de Cristiana Dumitrescu, director executiv al Casei de Pensii a Municipiului București, arată cum se calculează pensia netă pentru o pensie brută de 4.000 de lei:
Se stabilește partea taxabilă: 4.000 lei – 3.000 lei = 1.000 lei
CASS: 1.000 lei x 10% = 100 lei
Pensia după aplicarea CASS: 4.000 – 100 = 3.900 lei
Impozitul de 10% se aplică sumei de 900 lei (diferența după reținerea CASS): 900 x 10% = 90 lei
Pensia finală: 4.000 lei – 100 lei (CASS) – 90 lei (impozit) = 3.810 lei
Astfel, pentru un pensionar care primește 4.000 de lei, diminuarea totală este de 190 de lei lunar.