Peste un milion de români au primit bani de la stat prin prima tranșă a sprijinului pentru alimente, acordat prin intermediul cardurilor sociale, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. În același timp, alte 200.000 de carduri se află în prezent în proces de livrare prin Poșta Română, urmând ca beneficiarii să le primească în următoarele zile.
Dragoș Pîslaru transmite că, deși programul va continua și în 2027, numărul beneficiarilor de bani de la stat este unul mai mic, ajungând aproximativ la jumătate față de anul anterior.
Citește și : Furnizorii de energie se întrec în oferte, în luna noiembrie. Ce companii au cele mai mici prețuri
„Cardurile de alimente vor avea două încărcări în anul acesta. Prima încărcare am făcut-o deja. Peste un milion de carduri au fost încărcate şi aceste plăţi au fost făcute luna trecută. A doua plată de 125 de lei este în luna decembrie, aşa cum am anunţat. Folosesc această ocazie pentru a face nişte precizări care sunt importante”, a declarat ministrul.
Poșta Română se ocupă de distribuirea cardurilor sociale direct la domiciliul beneficiarilor, iar după primirea cardurilor, sumele sunt încărcate automat și pot fi folosite exclusiv pentru achiziționarea de produse alimentare și de bază în magazinele partenere.
Ministrul a mai declarat că scăderea numărului de oameni care primesc bani de la stat este consecința modificărilor legislative ce au fost adoptate la finalul lui 2024, prin care au fost restrânse criteriile de eligibilitate. În urma ajustărilor, numai persoanele ce îndeplinesc condițiile actualizate de venit și situație socială pot să mai beneficieze de ajutorul pentru alimente.
Din 2026, ministrul intenționează să reformeze în mod fundamental sistemul de acordare a sprijinului social din partea statului. În locul mecanismului actual, bazat pe plăți directe către beneficiari, autoritățile vor introduce un nou model, centrat pe intervenția directă în comunitate.
Astfel, pentru acordarea ajutorului de la stat se vor constitui echipe mixte de specialiști, formate din asistenți sociali, cadre medicale și reprezentanți ai administrațiilor locale, care vor merge la domiciliul persoanelor vulnerabile. Echipele vor evalua nevoile fiecărei familii și le vor oferi sprijin concret sub forma accesului la servicii sociale, asistență medicală și alimente de bază, adaptate situației fiecărui caz.
„Aceste echipe ar urma să meargă acasă la persoanele vulnerabile şi să le ajute cu tot ce are statul ca servicii şi programe, inclusiv alimente şi servicii medicale”, a explicat Pîslaru.
Rata sărăciei relative a fost, în anul 2024, de 19%, numărul persoanelor sărace corespunzător acestei rate fiind de 3.595.000 persoane, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică și citate de Agerpres.
Potrivit INS, rata sărăciei relative reprezintă ponderea persoanelor sărace (care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent) în totalul populaţiei.
„Sărăcia este situaţia în care se află acele persoane ale căror venituri sunt atât de scăzute încât le este imposibilă atingerea unui standard de viaţă considerat ca fiind acceptabil în societatea în care trăiesc, care se confruntă cu dezavantaje multiple legate de şomaj, venituri mici, condiţii de locuit precare, îngrijirea inadecvată a sănătăţii şi bariere în accesul la învăţământ, cultură, sport şi petrecerea timpului liber.
Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative a fost în anul 2024 de 19%. În valori absolute, numărul persoanelor sărace corespunzător acestei rate a fost de 3.595.000 persoane”, se arată în publicaţia INS “Dimensiuni ale incluziunii sociale în România, în anul 2024”, potrivit Economedia.
Astfel, anul trecut, în România, aproape unul din cinci locuitori trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.
Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei se întâlneşte în rândul copiilor în vârstă de până la 18 ani şi al tinerilor de 18-24 ani. Astfel, în anul 2024 ponderea copiilor în vârstă de până la 18 ani, aflaţi în risc de sărăcie, a fost de 26,2%, iar dintre tinerii de 18-24 ani, 22,2% s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor.