Rețeaua Dănuț-Constantin Hanț și a rezerviștilor SRI și SIE din Viena. Foștii securiști urmăriți penal pentru șantaj și trafic de influență s-au deconspirat după ce au încercat să obțină schimbarea din funcție a șefului DSVSA Vaslui în dosarul omului de afaceri Florin Bogos

Dănuț-Constantin Hanț apare, la prima vedere, ca un antreprenor român stabilit la Viena, implicat în consultanță, proiecte culturale și inițiative dedicate diasporei. Profilul său public sugerează un operator economic convențional, activ în diverse domenii și cu preocupări culturale, potrivit Investigative Report.

Dănuț-Constantin Hanț se numea Sultan

În realitate, analiza datelor arată un tipar mult mai complex: o rețea sofisticată, construită în jurul unei schimbări suspecte de identitate, extinsă în zone sensibile și cu conexiuni la foști ofițeri de informații, persoane cu antecedente penale, dar și cetățeni străini din Austria, Germania, Ucraina și Republica Moldova.

Documentele Registrului Comerțului din 2009 îl arată sub numele Sultan Dănuț-Constantin, născut în comuna Stejari, județul Gorj. În acea perioadă, apare ca asociat în firma Andrasig Activ SRL, cu domiciliul declarat în Viena și pașaport românesc emis în 2006. CNP-ul — 167070(…) — este identic cu cel al actualului Hanț Dănuț-Constantin, ceea ce confirmă fără echivoc continuitatea identității.

În anii următori, toate actele sale comerciale, contractele și înregistrările apar sub noua identitate — Hanț Dănuț-Constantin. Domiciliul se mută de la Martinstrasse 54 la Scheugasse 7/7, Viena. Nu există o justificare juridică publică pentru această schimbare de nume. În lipsa unei rațiuni oficiale, ipoteza operațională este cea a unei reprofilări identitare, o practică frecventă în rândul persoanelor care doresc să șteargă urmele unui trecut profesional incompatibil cu prezentul.

Această „resetare biografică” coincide cu apariția sa în companii cu profil logistic, IT, consultanță și chiar fabricarea de armament. Ritmul schimbărilor de adrese, domenii de activitate și parteneri indică un tipar de camuflaj permanent. Hanț acționează ca un om conștient că este observat, care își regândește constant traseul pentru a rămâne imprevizibil. Nu este genul care să riște, dar nici cel care se teme. Are instinctul celui format într-un mediu în care discreția era sinonimă cu supraviețuirea.

După 2019, Hanț intră într-o etapă de expansiune controlată. Nu acționează niciodată în prim-plan. Construiește fiecare pas prin intermediari, oameni de fațadă și asociați care semnează și vorbesc în numele său, în timp ce el rămâne în umbră, dirijând întreaga mișcare. Este un operator care înțelege valoarea tăcerii și puterea unei prezențe administrative silențioase, dar constante.

Citește și : Închisoare pe viață pentru doi dintre ucigașii omului de afaceri sibian Adrian Kreiner. Cel de-al treilea inculpat, care a și pus la cale uciderea afaceristului, a fost condamnat, în lipsă, la 30 de ani de închisoare

În toate firmele și asocierile sale, Hanț se poziționează ca pilon tehnic, nu ca lider vizibil. Controlează detaliile: semnături, transferuri, modificări de cod CAEN, mutări de sedii. Creează structuri, le lasă să funcționeze o vreme, apoi le abandonează sau le transferă, ca și cum ar dori să șteargă urmele trecerii sale. Nu cultivă prietenii, ci colaborări. Fiecare om are un rol precis: unii oferă conexiuni tehnice, alții legături politice, alții simple adrese.

Această disciplină a tăcerii și controlului pregătește terenul pentru infrastructura economică și mediatică pe care o va construi ulterior, și care va deveni punctul de intersecție între afaceri, presă și influență politică.

Schema prin care a făcut bani și a căpătat influență

După schimbarea de identitate și mutarea la Viena, Dănuț-Constantin Hanț a demarat o etapă intensă de extindere a rețelei sale economice. În perioada 2022–2025, el apare ca asociat sau administrator în zeci de companii în România, Austria și Republica Moldova, acoperind domenii extrem de variate: consultanță în afaceri, transport, IT, construcții, comerț, dar și fabricarea de armament, muniție și vehicule aeriene.

Majoritatea acestor firme nu au bilanțuri depuse sau activitate fiscală vizibilă și își împart adresele cu alte entități fondate de Hanț sau de partenerii săi. Este un model clasic de „firme-carcasă”, concepute pentru a masca fluxuri financiare, deplasarea persoanelor sau intermedieri comerciale opace.

Printre cele mai relevante vehicule comerciale se numără:

• Extern Jobs-Cuba SRL, cu sediul în Hunedoara, firmă de consultanță și plasare de personal, înființată împreună cu cetățeanul german Harald Udo Maereanu și românul Victor Leu.
• IA Services SRL, creată cu firma germană Ingenios Technologies, declarată cu activitate zero.
• Profesional Consulting Q24 SRL, firmă de consultanță financiară, apare în asociere cu fostul ofițer SRI Silviu Pîrvu-Ularu, ulterior inculpat DNA.
• Sky Global Solution SRL, cu obiect de activitate IT și logistică, îl are ca asociat pe Ularu, alături de Mariana Grama (Moldova) și cetățeanul turc Tunahan Sarpkaya.

Structura rețelei este modulară și temporară: firmele apar, funcționează câteva luni și dispar, unele cu aceiași administratori și adrese, capital minim. Este mecanismul cunoscut al „vehiculelor temporare” — o infrastructură juridică menită să confere aparență legală activităților care se desfășoară în afara contabilității.

În jurul lui Hanț gravitează un amestec atipic de foști ofițeri de informații, oameni de afaceri din Est și promotori ai curentului suveranist:

• Silviu Pîrvu-Ularu, fost ofițer SRI, co-asociat în mai multe societăți, responsabil de contactele judiciare, surprins în interceptările DNA discutând despre „angajarea fictivă” a lui Călin Georgescu în Austria.
• Igori Istrati, cetățean româno-moldovean, condamnat pentru trafic de influență, fost apropiat al lui Liviu Dragnea, implicat în firme cu activitate variată — de la construcții la „fabricarea de nave spațiale civile”.
• Gheorghe Alexa Grijac, afacerist din Maramureș, partener în compania Tasko Valahia, alături de o corporație ucraineană din domeniul armamentului.
• Herbert Haberhauer, Maximilian Szmaja și frații Djuric, cetățeni austrieci, figurați în firme înregistrate la aceeași adresă din satul hunedorean Ghelari, fără activitate vizibilă.

Întregul aranjament dezvăluie că Hanț funcționează ca punct de intersecție între rețele românești de rezerviști și parteneri externi, fiecare membru având un rol precis: acces la infrastructură comercială, rețele de influență sau acoperiri internaționale.

În toate aceste firme, Hanț nu se afișează ca fondator vizibil, ci ca operator tehnic: controlează semnăturile, transferurile, modificările de cod CAEN, mutările de sedii. Fiecare companie reprezintă un nod într-o rețea mai amplă, iar fiecare asociat, o piesă într-un mecanism funcțional, bazat pe interdependență și discreție.

Cum l-a promovat Hanț pe primarul Chișinăului, Ion Ceban, care are interdicție de intrare în România

Paralel cu rețeaua economică, Dănuț-Constantin Hanț și-a construit o infrastructură mediatică aparent culturală, formată din site-urile jurnalulromanesc.eu și jurnalulmoldovenesc.eu. La prima vedere, ele se prezintă ca platforme independente, dedicate diasporei din România și Republica Moldova, însă analiza datelor publice și a documentelor din dosarul Vanbet indică control direct de către Hanț.

Concret, ambele site-uri folosesc același număr de telefon: +43 660 926 7302, aceeași adresă de e-mail pentru contact și infrastructură tehnică comună. În Ordonanța de începere a urmăririi penale se menționează că acest număr este asociat cu identitatea „Constantin Hant” și „Hant Constantin” în aplicațiile CallApp Contacts și Eycon.

Detaliile conexiunilor:

• jurnalulromanesc.eu: contact oficial la Werkstättenweg 9/Top 3, 1110 Wien, sediul firmei SMEILY GmbH (ID ATBRA.579296-000). Director și acționar: Nicu Frățilă. Email: [email protected].
• jurnalulmoldovenesc.eu: același număr de telefon și email [email protected], domeniul înregistrat la 22 aprilie 2024 cu adresa de email [email protected], confirmând legătura cu SMEILY GmbH. Politica de confidențialitate redirecționează către jurnalulromanesc.eu, iar structura grafică este identică.
• Pagina de Facebook „Ziarul Jurnalul Românesc Austria”, creată pe 26 ianuarie 2019, folosește același email [email protected] și este asociată cu fosta firmă LHP POLSKY GmbH (radiată între timp), sediul la Gersthofer Straße 143–145, 1180 Wien. Laura Daniela Hanț, soția lui Dănuț Hanț, figura ca administrator în mai 2021 și este președinta Asociației „Mihai Eminescu” Viena, cu sediul la Martinstrasse 54/L/1, 1180 Wien.

Identitatea vizuală și tehnică a site-urilor și paginii de Facebook este identică: logo cu steagul dacic suprapus pe tricolor, inscripția „Jurnalul Românesc”.

Toate aceste lucruri demonstrează că Hanț controlează direct sau indirect ambele platforme, sub acoperirea unor entități juridice și culturale din Austria.

Scopul real al acestei infrastructuri nu pare să fie informarea diasporei, ci influențarea ei în favoarea anumitor actori politici. Între 17 iunie 2024 și 14 aprilie 2025, jurnalulmoldovenesc.eu a publicat 109 articole elogioase la adresa primarului pro-rus de Chișinău, Ion Ceban, declarat indezirabil în România pentru riscuri la adresa securității naționale. Textele, traduse în zece limbi, inclusiv rusă, conturează imaginea unui „lider modern, echilibrat și european” — narațiune apropiată de cercurile lui Ilan Șor, oligarh moldovean cu legături pro-Moscova.

Unele articole se suprapun cu cele publicate pe Cetățeanul.net, condus de Cătălin Antohe, fără menționarea sursei: exemplu, articolul „Părintele dr. Nicolae Dura, sufletul comunității românești din Viena, decorat de Președintele României” apare identic pe ambele platforme, nesemnat pe site-ul vienez, semnat de Andrei Sidorov pe cel românesc. În octombrie 2023, Cetățeanul.net a publicat un fotoreportaj laudativ despre Ion Ceban, sub semnătura lui Antohe, fără marcaj de publicitate.

Conexiunea financiară este relevantă: Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a finanțat proiecte prin Cetățeanul.net și Cetățeanul.uk, pentru „promovarea valorilor românești”, cu peste 230.000 lei între 2023 și 2025. Astfel, presa finanțată parțial de statul român a preluat conținut pro-Ceban și pro-rusesc, integrându-se într-un mecanism de influență transfrontalier.

Cum funcționează rețeaua Hanț în practică

Investigația din dosarul Vanbet oferă o imagine clară asupra modului în care Dănuț-Constantin Hanț a organizat o rețea piramidală de influență, în care fiecare membru are un rol precis și complementar. Procurorii desemnează această structură ca „sistemul relațional Hanț”, o combinație de presiune informală, acoperire legală și propagandă mediatică, menită să influențeze decizii administrative și judiciare în cazurile în care instrumentele oficiale nu mai funcționează.

În primăvara anului 2025, Bogos Fănel, patronul grupului Vanbet SRL, contactează rețeaua pentru a „rezolva problema de la Vaslui”, adică schimbarea directorului DSVSA, Mihai Ponea, considerat obstacol pentru interesele economice ale grupului. Într-o interceptare din 23 martie 2025, ora 21:00:54, Hanț discută cu Bogos de pe numărul +43 660 926 7302, promițând intervenția „generalului” și a lui Silviu.

Citește și : Cum au încercat Dani Mocanu şi fratele său, condamnaţi la 4 ani, respectiv 7 ani, să se piardă în mulţime în Napoli. De ce au ales oraşul de la poalele Vezuviului

Același număr de telefon, identificat ulterior ca linie de contact a site-urilor Jurnalul Românesc și Jurnalul Moldovenesc, leagă infrastructura mediatică de operațiunea de influență: un singur canal, aceleași persoane, două lumi — presa de diaspora și rețeaua de la Vaslui.

Structura de comandă, așa cum reiese din documentele anchetei, se organizează pe patru niveluri funcționale:

Nivelul de comandă – Dănuț-Constantin Hanț

• Arhitectul logistic al operațiunii.
• Coordonează mișcările, stabilește contactele și gestionează infrastructura juridică și mediatică.
• Nu acționează direct, ci prin intermediari, dar toate deciziile majore pornesc de la el.

Nivelul de intermediere judiciară – Silviu Pîrvu-Ularu

Fost ofițer SRI, interfață activă cu zona judiciară.
Potrivit procurorilor, „va apela la influența unor magistrați din cadrul DIICOT și DNA”.
Este cel care „vine, se uită ce e de făcut, merge direct acolo”, conform interceptărilor.

Nivelul de propagandă și presiune publică – Cătălin Antohe

• Redactor-șef la Cetățeanul.net și administratorul Best Press Advertising SRL.
• Identificat ca „brațul public” al rețelei.
• În schimbul unor sume de bani mascate prin contracte de consultanță, publică articole denigratoare la adresa țintelor rețelei, sincronizate cu etapele de negociere.
• Procurorii notează: „Antohe Cătălin, în schimbul unor sume de bani, a publicat un articol denigrator … în scopul determinării destituirii acestuia.”

Nivelul de garanție și protecție simbolică – General (r) Nicolae Iană

• Fost ofițer SIE, nu acționează direct, dar este invocat ca „generalul care știe” și „are oamenii lui”.
• Oferă greutatea simbolică a unei rețele vechi, protejează grupul prin vechile contacte și validează demersurile prin autoritatea sa informală.

Activarea rețelei se desfășoară în trei faze operaționale:

• Inițierea: Hanț discută cu beneficiarul și stabilește planul.
• Activarea: Pîrvu-Ularu intervine în zona judiciară, promițând „rezolvarea” prin contacte din DIICOT și DNA.
• Amplificarea: Antohe publică articole negative, iar Iană oferă protecția și validarea simbolică a operațiunii.

Interceptările și plățile demonstrează un lanț operațional unitar, în care numărul de telefon +43 660 926 7302, emailul [email protected] și sediul din Viena acționează ca puncte de control comune, dovadă a faptului că infrastructura media și cea de influență fac parte din același mecanism.

Statutul juridic actual al membrilor rețelei

Potrivit Ordonanței de începere a urmăririi penale din dosarul Vanbet, trei dintre actorii centrali ai rețelei — Dănuț-Constantin Hanț, Silviu Pîrvu-Ularu și Cătălin Antohe — sunt oficial puși sub urmărire penală pentru fapte grave comise în perioada martie–august 2025.

Dănuț-Constantin Hanț

• Acuzat de trafic de influență și șantaj.
• Ar fi pretins și primit aproximativ 200.000 lei de la Bogos Fănel, disimulați printr-un contract de consultanță.
• În schimb, ar fi promis activarea unui sistem relațional de influență asupra magistraților DIICOT și DNA, pentru constituirea artificială de dosare penale împotriva lui Mihai Ponea.

Silviu Pîrvu-Ularu

• Acuzat de trafic de influență, șantaj, plus primirea lunară a 15.000 lei ca director fictiv al Vanbet SRL.
• Responsabil de contactele judiciare și de promisiunea de intervenție în favoarea intereselor Vanbet.

Cătălin Antohe

• Urmărit penal pentru șantaj și complicitate la trafic de influență.
• Ar fi publicat articole denigratoare ca formă de presiune asupra lui Mihai Ponea, sprijinind acțiunile lui Hanț și Pîrvu-Ularu.

Toate aceste fapte sunt investigate cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul Penal, ceea ce indică un concurs de infracțiuni și o acțiune coordonată. Documentul judiciar confirmă astfel că rețeaua Hanț nu reprezintă doar o construcție informală, ci un mecanism activ, cu ramificații penale, care operează simultan în plan juridic, mediatic și administrativ.

Rețeaua post-instituțională și moștenirea serviciilor secrete

Privită în ansamblu, rețeaua construită în jurul lui Dănuț-Constantin Hanț depășește sfera unei simple întreprinderi economice sau a unei structuri media. Este o construcție post-instituțională, derivată din reflexele vechilor servicii de informații, adaptată la economia gri și la instrumentele digitale de comunicare.

Hanț nu acționează ca un antreprenor clasic; își planifică fiecare pas în funcție de vizibilitate, risc și utilitate. Nu urmărește notorietate, ci influență. Investițiile sale nu merg în imagine, ci în infrastructură: juridică, mediatică și relațională.

Elementele cheie ale modelului de operare al lui Hanț:

Schimbarea de identitate

• Reprofilarea sa din „Sultan Dănuț-Constantin” în „Hanț Dănuț-Constantin” oferă capacitatea de a șterge urmele unui trecut profesional incompatibil cu prezentul.

Reconfigurarea economică

• Crearea de firme modulare și tranzacții complexe, care permit mascarea fluxurilor financiare și intermediarea de persoane, cu capital minim și mutări frecvente.

Parteneriate cu rezerviști și interpuși

• Colaborarea cu foști ofițeri de informații, oameni de afaceri din Est și promotori ai curentului suveranist, fiecare având roluri precise în cadrul rețelei.

Infrastructură media cu dublă față

• Controlul platformelor jurnalulmoldovenesc.eu și jurnalulromanesc.eu, prezentate ca proiecte culturale pentru diaspora, dar folosite pentru influențarea opiniei publice și promovarea unor figuri politice pro-ruse.

Rețeaua funcționează pe trei axe principale:

• Fluxul de bani – prin firme modulare și parteneriate comerciale, cu vehicule temporare care conferă aparență legală activităților opace.
• Fluxul de informație – prin site-uri și platforme media controlate, ce permit propagarea mesajelor și validarea operațiunilor.
• Fluxul de influență – prin contacte în zona judiciară și administrativă, folosind intermediari precum Silviu Pîrvu-Ularu și protecția simbolică a generalului Iană.

Fiecare componentă are o funcție precisă, iar împreună formează un mecanism activ, capabil să influențeze decizii administrative, să promoveze actori politici sau să destabilizeze instituții.

Dosarul Vanbet arată modul de operare concret:

• Patronul local solicită o intervenție;
• Hanț activează rețeaua prin intermediari;
• Pîrvu-Ularu deschide canale judiciare;
• Antohe produce presiunea mediatică;
• Iană oferă protecția simbolică.

Toate acestea se desfășoară sub acoperirea unor firme, ONG-uri și site-uri culturale, cu bani care circulă prin contracte de consultanță și articole prezentate ca jurnalism independent.