SONDAJ INSCOP. Cum votează românii în funcție de nivelul de educație. Cei mai educați din România votează USR, cei cu educație primară optează pentru AUR

Într-un nou sondaj realizat de BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research, ediția a V-a, în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025, românii au fost întrebați ce ar vota la alegerile parlamentare în cazul în care acestea ar avea loc duminica viitoare (n.r. 9 noiembrie).

Cum votează românii în funcție de nivelul de educație

Cum votează persoanele cu educație primară

51% dintre persoanele cu educație primară ar alege să voteze cu AUR dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. 18% dintre aceștia optează pentru PSD, 9% pentru PNL, 5% pentru UDMR, 4% pentru USR, 3% pentru alt partid, 3% pentru POT, iar 3% pentru SOS România. Nu au fost exprimate preferințe de vot pentru partidul SENS sau pentru un candidat independent.

Citește și : Călin Georgescu, fost agent al SIE? Nicușor Dan face dezvăluiri despre relația suveranistului cu serviciile românești: „O să ieșim cu un raport despre alegerile din 2024. În raport există inclusiv biografia lui Georgescu”

Alte articole

Daniel Băluță conduce în ultimul sondaj privind alegerile Primăria Capitalei, dar diferența față de următorii doi candidați este minusculă. Care sunt candidații pe trend crescător

Bombă în fotbalul românesc! Cine cred microbiștii că va câștiga titlul de campioană SONDAJ

Cum votează persoanele cu educație medie

Întrebați cu ce partid ar vota dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 41% dintre românii cu educație medie declară că ar alege AUR, 21% PSD, 14% PNL, 9% USR, 4% UDMR, 4% POT, 4% SENS, iar 2% SOS România. 1% aleg alt partid și 1% un candidat independent.

Cum votează persoanele cu educație superioară

31% dintre votanții cu educație superioară își exprimă preferința pentru USR. 24% dintre aceștia și-ar exprima votul pentru PNL, 15% pentru AUR, 12% pentru PSD, 6% pentru SENS, 6% pentru UDMR, în timp ce 2% pentru POT. 1% susțin un candidat independent, 1% un alt partid, iar 1% SOS România.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

Pentru a obține date relevante statistic pe segmente socio-demografice, sondajul realizat în luna noiembrie s-a concentrat doar pe două întrebări (direcția țării și intenția de vot pentru partidele politice), însă a fost aplicat pe un eșantion semnificativ mai mare (de 3000 de respondenți), comparativ cu eșantioanele obișnuite de 1100 de respondenți în cazul cărora sunt adresate, de regulă, 25-30 de întrebări.

Metodologie: Datele au fost culese în perioada 25 octombrie -2 noiembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 3000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 1.8%, la un grad de încredere de 95%.

Citește și : Cutremur pe scena politică din România. A anunţat retragerea PSD de la guvernare: „Fac pariu pe ce vrei!”

Remus Ștefureac – director INSCOP Research: ”Barometrul Informat.ro – INSCOP relevă faptul că educația este un predictor important al orientării politice a românilor în general și al modului de raportare la discursul radical, populist în mod particular. Distribuția intenției de vot arată o polarizare clară între segmentele cu educație primară (maxim 8 clase) și cele cu educație superioară în ceea ce privește susținerea partidelor.

AUR conduce autoritar în clasamentul intenției de vot a persoanelor cu educație primară. În contrast, persoanele cu studii superioare favorizează formațiuni precum USR și PNL. Analiza votului pe criterii de educație dezvăluie culturi politice distincte care se suprapun peste alte tipuri de polarizări. Fractura nu este doar politică, ci și axiologică, relevând diferențe în raportarea la autoritate, la instituții și la ideea de progres social. Practic, educația funcționează ca un filtru de socializare democratică, producând electorat cu așteptări și comportamente civice fundamental diferite”.