Lovitură de teatru: DNA a clasat dosarul „Dragnea, vizită la Trump” după patru ani de anchete şi procese. Motivul: fapta nu există!

DNA a susținut timp de patru ani că fostul lider PSD, Liviu Dragnea, ar fi comis infracțiuni de trafic de influență și folosirea influenței politice pentru obținerea unor foloase necuvenite, în contextul participării sale la ceremonia de inaugurare a primului mandat al președintelui Donald Trump, în ianuarie 2017.

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Structura Centrală au dispus la data de 10 septembrie 2025 clasarea cauzei, în baza art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală”, a transmis DNA într-un răspuns transmis G4Media. Articolul 16 lit. a CPP definește clar motivul clasării: „Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare (…) dacă fapta nu există”.

Cronologia dosarului

Pe 17 mai 2021, Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pentru trafic de influență și folosirea influenței politice, alături de Gheorghe Dimitrescu, fost consilier parlamentar și fost consul la Bonn, pentru cumpărare de influență; trei oameni de afaceri: Cristian Burci, Carlo Robert Burci și Dan Valentin Belcea, acuzați de cumpărare de influență sau complicitate. DNA susținea că, între ianuarie și mai 2017, Liviu Dragnea ar fi primit foloase necuvenite, inclusiv acces la evenimentele inaugurale de la Washington DC, printr-un pachet în valoare totală de 250.000 de dolari și servicii de lobby și consultanță de 30.000 de dolari, oferite de oamenii de afaceri.

„Banii respectivi ar fi fost plătiţi, în luna mai 2017, de o societate offshore cu sediul în insulele Virgine Britanice şi conturi bancare în Cipru (controlată de omul de afaceri român cu ajutorul celorlalţi doi oameni de afaceri)”, susţinea DNA.

Alte articole

SUA respiră din nou. Trump a semnat proiectul privind finanțarea guvernului, americanii ies din shutdown

DNA efectuează percheziții la Primăria Cluj-Napoca. Cine sunt persoanele vizate și ce posturi ocupă în primăria lui Emil Boc

Citeşte şi: EXCLUSIV Florian Coldea și rețeaua afacerilor cu echipamente de protecție din pandemie. Dumitru Dumbravă a recunoscut la DNA că îl informa constant pe fostul prim-adjunct al șefului SRI despre dosarul Hideg

De asemenea, Liviu Dragnea ar fi acceptat promisiunea unor foloase nepatrimoniale constând în participarea la întâlniri cu oficiali americani (care nu s-au concretizat). DNA susținea că influența sa asupra unor membri ai Guvernului ar fi fost folosită pentru a asigura interesele afaceristului și că, în perioada mai – octombrie 2017, ar fi obținut foloase suplimentare pentru sine și partid, încălcând legea finanțării partidelor.

„În acest context, inculpatul Nicolae-Liviu Dragnea ar fi traficat, în favoarea omului de afaceri român, influenţa reală pe care o avea faţă de prim-ministru şi alţi membri ai Guvernului României, promiţându-i că îi va determina pe aceştia să îi asigure interesele de afaceri, în special din domeniul militar şi al intelligence, pe care respectivul le avea în România”, preciza DNA.

În final, procurorii DNA au susținut că Liviu Dragnea ar fi traficat influența asupra ministrului Afacerilor Externe pentru numirea lui Gheorghe  Dimitrescu în funcția de consul la Bonn, numire care s-a și realizat.

„În schimbul foloaselor primite de la Gheorghe Dimitrescu, în perioada iunie – iulie 2017, inculpatul Nicolae-Liviu Dragnea ar fi traficat în favoarea acestuia influenţa reală pe care o avea asupra ministrului Afacerilor Externe, promiţând că îl va determina pe înaltul demnitar să îl desemneze pe primul în funcţia de consul general al României la Bonn, lucru care s-a şi întâmplat”, afirma DNA.

Cu toate acestea, după patru ani de anchete și procese, DNA a decis că fapta nu există, închizând astfel dosarul.