Conform calendarului ortodox, Postul Crăciunului începe pe data de 14 noiembrie 2025 și se încheie pe 24 decembrie 2025, în Ajunul Crăciunului. Pe parcursul celor 40 de zile, alimentația devine predominant vegetală, cu excluderea produselor de origine animală, iar această schimbare necesită o abordare atentă pentru a menține echilibrul nutrițional.
Cori Grămescu, coordonator de programe de slăbire și antrenor atrage atenția asupra faptului că postul poate fi benefic pentru organism dacă este urmat cu moderație și atenție la calitatea alimentelor.
„Postul poate fi o perioadă excelentă pentru a ne reechilibra digestiv, pentru a consuma mai multe legume și fructe și pentru a renunța la excesele alimentare. Însă, pentru ca acest lucru să fie benefic, este important să alegem surse sănătoase de proteine vegetale, să evităm prăjelile, carbohidrații rafinați și produsele ultraprocesate. În plus, este esențial ca mesele din post să fie planificate cu atenție, astfel încât organismul să primească toți nutrienții de care are nevoie. O greșeală frecventă este înlocuirea produselor de origine animală cu cantități mari de pâine, cartofi, paste sau produse de patiserie „de post”, care au adesea un conținut crescut de grăsimi hidrogenate, sare și zahăr.
Recomand gătitul simplu, cu ingrediente naturale și sezoniere: supe, ciorbe de legume, tocănițe, salate calde și preparate la cuptor. Este importantă și diversitatea, care presupune includerea zilnică a legumelor colorate, a cerealelor integrale și a surselor de grăsimi bune, pentru a menține energia constantă și sistemul imunitar puternic. ”, recomandă Cori Grămescu.
Chiar dacă eliminarea alimentelor de origine animală poate părea o provocare, perioada postului poate deveni o oportunitate excelentă pentru a ne diversifica dieta și pentru a descoperi combinații hrănitoare din surse vegetale. Alegerea conștientă a ingredientelor, varietatea culorilor în farfurie și echilibrul între proteine, carbohidrați și grăsimi sănătoase sunt esențiale pentru a ne menține energia și buna dispoziție.
Postul nu trebuie privit ca o perioadă de restricție, ci ca o ocazie de a ne reconecta cu propriul corp și de a ne hrăni cat mai natural și mai echilibrat.
Surse vegetale de proteine: năut, linte, mazăre, fasole, soia, tofu, tempeh, semințe și nuci crude. Acestea pot înlocui carnea, însă este important să fie combinate corect pentru a asigura aportul de aminoacizi esențiali.

„În ceea ce privește sursele vegetale de proteine, printre combinațiile recomandate se numără cereale integrale (orez brun, quinoa, hrișcă) + leguminoase (linte, năut) sau semințe + legume. De exemplu, o porție de linte roșie cu orez brun și legume la abur oferă un profil complet de proteine.”
Grăsimi sănătoase: uleiul de măsline extravirgin, avocado, semințele de chia, in, cânepă și nucile crude sunt esențiale pentru menținerea sănătății sistemului nervos și hormonal.
Legume proaspete și gătite: trebuie să reprezinte baza fiecărei mese (varză, conopidă, dovlecei, morcovi, sfeclă, salată verde, ardei copți, ciuperci, broccoli, țelină, păstârnac, praz).
Carbohidrați complecși: cereale integrale, orez brun, mei, hrișcă, ovăz integral, cartofi dulci – alimente care oferă energie constantă fără să ridice brusc glicemia.
Fibre și digestie echilibrată
„Este important să introducem treptat fibrele, mai ales pentru persoanele care nu sunt obișnuite cu o dietă predominant vegetală. O creștere bruscă poate provoca disconfort abdominal. Hidratarea adecvată (35 ml de apa/kg corp) și mișcarea zilnică ajută la reglarea digestiei. De asemenea, alimentele bogate în fibre solubile, precum ovăzul, semințele de in sau psyllium, pot ajuta la menținerea tranzitului intestinal normal fără a provoca disconfort. Secretul este echilibrul: prea multe fibre pot balona, prea puține pot încetini digestia. Ascultați-vă corpul și ajustați treptat dieta”.
Pe lângă hidratare, Cori Grămescu sugerează introducerea în alimentație a probioticelor naturale, cum ar fi varza murată în cantități moderate, castraveții murați fără oțet sau băuturile vegetale fermentate, care contribuie la menținerea echilibrului florei intestinale.
Recomandări de rețete simple pentru perioada postului
„Ideal este ca mesele din post să rămână cât mai simple, să includă alimente proaspete, gătite blând, fără prăjeli și cu un aport echilibrat de proteine, grăsimi și carbohidrați complecși. Astfel, postul devine un aliat pentru sănătate, nu o sursă de carențe. Pentru mic dejun puteti opta pentru o budincă de chia cu lapte vegetal, scorțișoară și fructe de pădure sau o felie de pâine integrală cu pastă de avocado și roșii cherry; pentru pranz puteti alege o tocăniță de linte roșie cu legume, asezonată cu ulei de măsline și ierburi aromatice, la cină, o salată caldă cu ciuperci, năut crocant, quinoa și dressing de tahini, iar la gustare: un pumn mic de nuci și semințe crude sau o supă cremă de dovleac cu ghimbir.”, subliniază Cori Grămescu.
Cine ar trebui să fie atent sau să evite postul alimentar
Deși postul are beneficii spirituale nu este potrivit pentru toată lumea. Cori Grămescu atrage atenția asupra categoriilor de persoane care nu ar trebui să țină post alimentar strict, deoarece pot apărea dezechilibre nutriționale sau agravarea unor afecțiuni:

Cori Grămescu, coordonator de programe de slăbire și antrenor a reușit de-a lungul unei cariere de peste 18 ani să ajute peste 35.000 de oameni să-și schimbe viețile, să ajungă la greutatea dorită, fără epuizare și fără înfometare. Prima să carte – “Vindecarea relației cu mâncarea și cu propriul corp” este o poveste personală despre sănătate și echilibru, o carte cu recomandări și sfaturi atât din zona de sport, cât și din zona de nutriție, dar și prima carte din România cu un cerc de suport pentru toți cititorii. Cori Grămescu este omul care s-a luptat cu kilogramele în plus și a câștigat. Cori interacționează zilnic cu mii de femei din intreaga lume, dornice să descopere secretele unui trup sănătos. De pe canalele de social media, utilizatorii pot afla răspunsuri la întrebări despre mâncare, sport, rețete, obiective realiste pentru transformare, dar și despre modul în care stresul afectează digestia sau despre cum pot pune capăt mâncatului emoțional.