Sezonul cu facturi mari. Care e cea mai eficientă soluție pentru București?

Pentru mii de familii, iarna nu înseamnă doar frigul de afară, ci și presiunea unui buget tot mai greu de echilibrat.

Reabilitarea termică nu este doar o investiție opțională, ci și o formă directă de protecție socială. Blocurile izolate corect reduc consumul energetic cu până la 40%, iar locuitorii simt asta imediat în facturile lunare. Aceste procente fac diferența între o iarnă suportabilă și una împovărătoare, mai ales pentru familiile cu venituri medii și mici.

Bucureștiul și decalajele dintre sectoare

Deși există fonduri europene și programe naționale pentru eficiență energetică, ritmul reabilitărilor din București a fost inegal. Unele sectoare au avut intervenții minime, în timp ce altele au derulat programe accelerate. Această diferență se vede astăzi în confortul termic al locatarilor: în clădirile nereabilitate, pierderile de căldură rămân mari, iar costurile se reflectă în facturi și în consumul suplimentar al rețelelor publice.

Sectorul 3 este un exemplu relevant în această discuție, nu ca laudă administrativă, ci ca ilustrare a ceea ce înseamnă un program coerent. În ultimii doisprezece ani aici au fost reabilitate aproximativ 1.700 de blocuri, iar alte 100 se află în execuție. Cifrele sunt remarcabile în raport cu restul țării, în Sectorul 3 fiind reabilitate mai multe blocuri decât în întreaga Românie la un loc.

Alte articole

Românii ar putea plăti facturi mai mari la curentul electric. O iarnă geroasă va creşte importul de energie

Se dau bani celor care consumă mai puțin curent electric în anumite intervale! Măsura, decisă de ANRE

Eficiența energetică, un câștig pentru oraș, nu doar pentru proprietari

Reabilitarea termică reduce presiunea pe sistemul centralizat de încălzire. Blocurile izolate au nevoie de mai puțină energie pentru a menține temperatura, ceea ce înseamnă:

• mai puține pierderi în rețea,
• mai puține avarii cauzate de suprasolicitare,
• costuri de subvenție mai mici pentru administrație,
• emisii reduse pentru întreg orașul.

Cu alte cuvinte, o clădire eficientă energetic nu produce doar confort pentru proprietari, ci aduce un beneficiu generalizat comunității. În orașele europene, acesta este motivul pentru care programele de reabilitare sunt tratate ca investiții strategice, nu ca lucrări punctuale.

O politică publică de care Bucureștiul are nevoie pe termen lung

Indiferent de sector, reabilitarea termică ar trebui să fie tratată drept o prioritate administrativă, nu o opțiune lăsată în grija asociațiilor de proprietari.

Într-un oraș în care multe blocuri au depășit 50, 60 de ani de la construcție, izolarea lor este singura variantă realistă pentru a reduce consumul, a proteja populația vulnerabilă și a face față iernilor tot mai imprevizibile. Dacă Bucureștiul ar merge în ritmul sectorului 3, care a reușit să își modernizeze aproape întregul parc imobiliar, am vedea în câțiva ani un oraș mai eficient, cu facturi mai mici și cu mult mai puțină risipă de energie.