EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ Premierul Ilie Bolojan impune austeritatea, dar păsuiește multinaționalele. Găurile negre din bugetul de stat

Bolojan a ales să umple găurile din buget cu taxe și impozite puse pe spatele românilor și prin stimularea inflației. Măsurile au îngenuncheat populația și economia.

Adevărul este ca marile găuri financiare din buget se afla în directa responsabilitate a premierului Bolojan. România TV a descoperit că ani de zile Autoritatea Vamala Română a oferit scutiri și amânări la plata TVA-ului către companiile multinaționale și alte companii cu activitatea suspectă. Statul nu a încasat astfel miliarde de euro de la marile companii, bani care ar fi trebuit să ajungă în educație, sănătate sau investiții.

De aici rezultă celebrul „gap de TVA” de care vorbesc guvernanții și economiștii, adică gaura de miliarde de euro care lipsește din bugetul țării, ea nu este provocată de dulceața și murăturile făcute în casă de gospodine și bunici.

Ministerul de Finanțe prin Vama română nu a colectat la timp sau integral TVA-ul, dar s-a împrumutat de la bănci tot cu miliarde de euro pentru a acoperi deficitul. Funcționarii vămii și ai Finanțelor au protejat astfel companiile care fac profituri uriașe din comerț și din activități de import export. Dacă un român simplu plătește TVA de fiecare dată când cumpără un produs sau un serviciu, Vama română a decis ca multinaționalele străine pot primi amânare la plata TVA-ului chiar și trei ani la rând.

Alte articole

EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ Dosarele lui Bolojan: stenograme, întâlniri cu afaceriști controversați și contracte publice de milioane zguduie Palatul Victoria

EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ. Unul dintre marii abonaţi la banii statului îşi cere insolvenţa. Cum au furat Gabriel Comănescu şi Grup Servicii Petroliere statul român

Citeste si EXCLUSIV Cutia Neagră. Reţeaua de interese din jurul premierului Bolojan. Ce rol a jucat Cristina Trăilă în Dosarul ”Salmonella”

Mecanismul prin care TVA-ul în valoare de miliarde de euro a fost amânat la plată în Vamă a fost coordonat ani de zile de un personaj obscur, Marcel Mutescu, fostul președinte al Autorității Vamale Române. Mutescu și subordonații lui au emis certificate de amânare la plată a TVA pentru companii cu cifre de afaceri de miliarde de euro. Mutescu, șeful Vămii, avea obligația legală să verifice dacă aceste companii își plătesc în final TVA-ul. Ceea ce în multe situații nu s-a întâmplat.

Un raport recent al Ministerului de Finante arată dezastrul: „Statul a înregistrat intarzieri la incasarea TVA-ului, necunoscandu-se in ce interval de timp se declara bunurile vandute si virarea TVA-ului aferent, la Bugetul de stat. Exemple de societati comerciale care beneficiaza de amanare la plata a TVA-ului in vama sunt: celebra compania de comert electronic Emag, hypermarketurile Carrefour și Auchan, compania Best Achizii controlata de controversata Mihaela Neagu, implicată în scandaluri și dosare penale. Vamă română a acordat amânarea TVA-ului pentru patronul echipei de fotbal Rapid Dan Sucu, proprietarul Mobexpert dar și pentru multinaționala Deichmann, ce deține rețeaua de comert cu încălțăminte”.

Surse din Ministerul de Finante susțin ca prin aceste practici de amânare a plății TVA și prin lipsa de monitorizare a plăților efective făcute de companii Marcel Mutescu și Vama română au adus prejudicii grave bugetului de stat. La un moment dat, circa jumătate din TVA-ul pe care Finanțele trebuia să îl încaseze din comerț și activități de import export era amânat la plata prin certificate vamale, adică undeva la 10 miliarde de euro!!! În jurul Vămii române planează suspiciuni grave de corupție. Raportul ministerului de Finanțe explică mecanismul coordonat de fostul președinte Marcel Mutescu.

Citeste si EXCLUSIV Cutia neagră. Stenograme incendiare în cazul afaceristului din Vaslui care a dat mită ca să ajungă la Bolojan. Fănel Bogos făcea presiuni să ajungă chiar și la Baza Militară Mihail Kogălniceanu

Exista birouri vamale, în prezent, care au acordat aceste facilitati la plata TVA fara a fi indeplinite conditiile privind sediul social si punctul de punere in libera circulatie. Mai concret societatea „X” SRL are sediul social in Bucuresti, are un depozit in jud Ilfov, iar marfa se afla sosita in portul Constanta. Se depune declaratie vamala in Bucuresti (la un birou vamal), se efectueaza formalitatile de verificare documentara, iar la Constanta se inspecteaza marfa.

Dupa formalitati, marfa se deplaseaza la depozitul din Ilfov si intra in circuitul economic. Astfel costurile privind garantarea drepturilor vamale si alte costuri conexe transportului/transporturilor, denumite generic „cheltuieli economice”, sunt zero. In plus, compania X beneficiază și de amanarea platii TVA in vama. Exista situatii in care agentii economici, cu ajutorul autoritatilor vamale, folosesc abuziv aceste prevederi (vamuire centralizata, care are ca si consecinta amanarea platii TVA-ului in vama). Exemplu societatea Y SRL are sediul in Bucuresti, marfa in portul Constanta si destinatarul un depozit din zona Mangalia sau Vama Veche. Primește amânarea de TVA iar apoi nu îl mai plătește către Stat”