Fără numerar la instituţii! Conform unei noi legi publicate în Monitorul Oficial, toate plățile către instituțiile statului, taxe, impozite, amenzi sau tarife pentru servicii, trebuie efectuate prin card, transfer bancar sau aplicații electronice.
Modificările aduse OUG 193/2002 stabilesc clar că toate instituțiile publice, inclusiv cele locale, trebuie să accepte plăți prin mijloace moderne. Aceasta se aplică tuturor tipurilor de obligații financiare: impozite locale, taxe speciale, amenzi, contribuții sau tarife pentru servicii publice. Regula se extinde și asupra furnizorilor de utilități publice.
Totodată, Legea 70/2015 a fost modificată pentru a permite ca operațiunile de încasări și plăți efectuate de persoane juridice, PFA-uri sau alte entități să se realizeze prin card sau transfer bancar, nu doar în numerar.
Noua lege introduce obligații importante pentru persoanele juridice. Toate firmele trebuie să dețină cel puțin un cont de plăți în România, iar entitățile nou-înființate au maximum 60 de zile pentru a deschide un cont. Prestatorii de servicii de plată, precum băncile sau instituțiile financiare, nu pot refuza deschiderea contului, cu excepția situațiilor în care există risc de spălare a banilor (AML). Această prevedere completează obligația autorităților publice de a încasa exclusiv prin mijloace electronice, creând un sistem unitar de plăți digitale.
Conform art. 1 și 2 din OUG 193/2002, modificate prin lege, instituțiile publice și operatorii economici trebuie să instaleze terminale POS în termen de 30 de zile de la solicitare. Terminalele sunt furnizate de bănci, fără costuri de achiziție pentru instituțiile publice. Refuzul instalării terminalelor sau al acceptării plăților cu cardul atrage sancțiuni semnificative. Amenzile prevăzute de lege sunt între 3.000 și 10.000 lei pentru persoanele juridice care nu dețin cont de plăți în România și includ sancțiuni pentru entitățile care nu acceptă plata cu cardul sau pentru autoritățile publice locale care nu implementează sistemele electronice.
În cazuri extreme, Ministerul Finanțelor poate sista alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România nu ar fi pregătită pentru un atac cibernetic rusesc în sectorul bancar. Declarația a fost făcută în contextul discuțiilor pentru introducerea, la nivel european, a unei monede euro digitale, care însă nu va înlocui numerarul.

„Am citit ieri despre accelerarea procesului de introducere a unui euro digital. Un euro digital care nu înlocuiește numerarul euro și așa cum spunea Lagarde (n.r. președintele Băncii Central Europene), nu pentru că, spune dânsa, îmi place să-mi văd semnătura pe bancnotele de euro, ci pentru că euro, numerar, bancnotele euro rămân preferatele unei părți din populație.
Am mai povestit despre încercarea Suediei de a fi prima țară ‘no cash society’ când a celebrat banca centrală a Suediei 350 de ani de la înființare, și pe urmă au constatat că nu vor putea. Din două considerente ambele s-au dovedit practice.
Am discutat, am fost acolo, am discutat cu specialiștii și cineva mi-a spus că asta cu pensionarii este un argument, sunt un milion de persoane care vor numerar. Dar mai e ceva. Dacă nu avem sisteme clare de securitate cibernetică, ne termină rușii, ne blochează plățile în trei zile.
Și sistemul de securitate, observați, și cu dronele, nu este ceva foarte simplu de făcut. Pentru că și celălalt, așa cum e în orice război, războiul actual hibrid, și celălalt progresează, nu stă pe loc””, a explicat Mugur Isărescu.
Banca Centrală Europeană (BCE) recomandă cetățenilor europeni să păstreze o sumă în numerar pentru a face față eventualelor crize majore, anunță miercuri publicația Le Figaro.
Într-un studiu publicat miercuri, intitulat „Păstrați-vă calmul și păstrați bani lichizi”, BCE recomandă să existe la dispoziție o sumă suficientă pentru a acoperi necesitățile esențiale timp de aproximativ 72 de ore, mai ales „în caz de instabilitate sistemică majoră”. Studiul citează exemplul Țărilor de Jos, Austriei și Finlandei, unde autoritățile recomandă cetățenilor să păstreze între 70 și 100 de euro de persoană.
Analiștii BCE au analizat patru crize recente din Europa: pandemia de COVID-19, invazia Ucrainei de către Rusia, pana majoră a rețelei electrice din Spania din aprilie 2025 și criza datoriei suverane din Grecia. Potrivit Francescăi Faella și lui Alejandro Zamora-Pérez, autorii studiului, „aceste episoade de criză variate arată că utilitatea numerarului se intensifică puternic atunci când stabilitatea este amenințată”.
Studiul subliniază că banii lichizi, numerar, oferă atât „utilitate psihologică, cât și practică”, datorită „naturii lor tangibile, care conferă confort și sentiment de control”, și a „funcționalității offline, esențială în cazul defectării sistemelor digitale”.
BCE consideră această recomandare un „paradox”, în condițiile în care plățile digitale tind să înlocuiască numerarul în viața de zi cu zi.
În timpul pandemiei, cererea de bancnote în euro a crescut cu peste 140 de miliarde, față de 55 de miliarde într-un an obișnuit. De asemenea, la începutul războiului din Ucraina și în timpul penei din Spania, retragerile de numerar au crescut semnificativ, reflectând nevoia populației de a-și reface rezervele de precauție.