Gigantul francez Thales are planuri mari în România. Câți oameni va angaja în următorii cinci ani

Thales Group, la care au acțiuni inclusiv statul francez și producătorul de avioane de luptă Dassault Aviation, este un nume de top la nivel mondial în industria militară și securitatea cibernetică.

Gigantul este prezent în circa 70 de țări, inclusiv România, unde, din 2007, și-a dezvoltat operațiunile industriale la nivel local. Inițial, compania a fost un furnizor pentru forțele armate românești.

Pentru următorii ani, Thales România are planuri de dezvoltare importante, care implică și unul dintre cele mai ambițioase planuri de recrutare din industrie. Compania are, în prezent, 700 de angajați în România și vrea să crească acest număr cu 200-250 de salariați pe an, pentru a ajunge la 1.800 până în 2030, a declarat, pentru Economica.net, directorul regional Thales Group pentru România, Ucraina și Caucaz, Cristian Sfichi.

Compania a raportat, în anul fiscal 2024, vânzări de 20,6 miliarde de euro, în creștere cu 8,3 la sută, și a preconizat vânzări cuprinse între 21,7 și 21,9 miliarde de euro pentru 2025.

”În viitorul apropiat, intenționăm să construim, împreună cu parteneri naționali, capacități de mentenanță și producție în domenii precum protecția infrastructurilor critice, supraveghere aeriană, apărare antiaeriană și, nu în ultimul rând, sisteme navale. Aceste capacități vor deservi cu prioritate nevoile partenerilor locali, dar vom continua să dezvoltăm soluții și pentru clienți din întreaga lume.

Pentru următorii ani, anticipăm o creștere locală în medie de circa 200-250 de roluri pe an. Obiectivul nostru este să ajungem la 1.800 de angajați în România până în anul 2030, în timp ce la nivel global, Thales are ca obiectiv să recruteze în medie 11.000-12.000 de persoane anual. În 2025, până în luna octombrie, au fost efectuate deja circa 10.500 de angajări, iar ariile prioritare au fost și sunt în continuare software development și data engineering”, spune Cristian Sfichi.

Citește și Fără numerar la ghişeu, este lege! Taxele, impozitele şi utilităţile se achită electronic

Compania mizează pe forța de muncă calificată din România, care are un cost competitiv în comparație cu alte țări europene, dar recunoaște dificultățile pieței. ”Este încă o provocare să angajăm programatori cu experiență în tehnologii noi și complexe precum AI, DevOps, cybersecurity, cloud computing, machine learning, blockchain, quantum”, spune directorul regional.

Potrivit lui Sfichi, inginerii din industriile de apărare trebuie să lucreze simultan cu tehnologii din anii ’90, dar și cu soluții de ultimă generație, precum AI, blockchain și criptare cuantică, ceea ce face recrutarea și mai dificilă.

Planurile de creștere ale personalului vin în contextul în care Thales își extinde rapid portofoliul local, România devenind una dintre țările cu cea mai complexă prezență a grupului la nivel regional. Pentru perioada 2026–2028, Thales avansează un plan amplu de investiții în România, centrat pe extinderea Centrului de Excelență în Inginerie (ECC), unul dintre cele trei astfel de centre globale ale grupului și cel mai mare pe zona de software.

”Thales are în România una dintre cele mai extinse prezențe la nivel regional, dar și cea mai complexă, prin faptul că acoperă toate ariile strategice de business ale grupului, lucru atipic pentru alte țări”, continuă directorul Thales.

El subliniază că România oferă o forță de muncă înalt calificată pe o arie diversificată de nevoi, în special în domeniul ingineriei, al dezvoltării de soft și de tehnologii avansate, ccea ce a influențat semnificativ decizia grupului de a extinde investițiile în țara noastră.

”Bineînțeles că și poziția geopolitică a României influențează categoric deciziile de accelerare a investițiilor în domeniul apărării, mai ales în această perioadă critică prin care trecem de aproape patru ani”.

Centrul de Excelență în Inginerie (ECC), deschis în 2019, a ajuns să deservească toate domeniile strategice ale companiei – de la apărare și securitate cibernetică la aeronautică și spațiu – și este cel mai mare centru Thales de dezvoltare software la nivel global, alături de cele din Franța și India.

În paralel, compania investește în extinderea Acceleratorului Digital, unul dintre pilonii Centrului Global de Excelență în Cloud. „Am creat o divizie de inginerie cu o vastă expertiză în dezvoltarea de soluții software, care furnizează aplicații pentru toate sectoarele Grupului”, explică Cristian Sfichi.

Divizia de securitate cibernetică și identitate digitală a crescut cu 25% într-un singur an, și, potrivit lui Sfichi, va continua acest trend în perioada următoare, Thales fiind compania care furnizează toate componentele pentru producția pașapoartelor românești, împreună cu servicii de suport și mentenanță, inclusiv înrolarea și personalizarea pașapoartelor.

„De asemenea, echipa din România dezvoltă și implementează sisteme automate pentru verificarea documentelor de călătorie în aeroporturi și de management al frontierei, atât pe plan local, cât și la nivel global”, mai spune directorul regional.

Compania lucrează deja la noi direcții tehnologice pentru industria transportului aerian, într-un context în care traficul a depășit nivelul pre-pandemic cu aproximativ 4%.

„Vorbim despre soluții biometrice de identificare a pasagerilor, tehnologii de management al frontierelor și instrumente de eficientizare a fluxului de călători”, detaliază reprezentantul Thales.

Pe zona de apărare, compania accelerează dezvoltarea sistemelor navale, respectiv subacvatice și de suprafață, destinate clienților internaționali, dar și creșterea capacităților în domeniul apărării antiaeriene.

O direcție prioritară este criptarea cuantică, în contextul creșterii masive a atacurilor cibernetice asupra infrastructurilor strategice. „Trebuiesc reproiectate toate sistemele cibernetice pentru un palier foarte diversificat de nevoi”, spune managerul. În zona de apărare, Thales va continua dezvoltarea de sisteme subacvatice și de suprafață pentru forțele navale la nivel global, dar și consolidarea capabilităților de apărare antiaeriană.

”Avem deja nucleul creat, trebuie doar să îl dezvoltăm într-un ritm mai accelerat”, consideră Cristian Sfichi.

Director Thales: ”Încrederea excesivă într-o pace europeană permanentă ne-a amorțit vigilența”

În ceea ce privește viitorul industriei românești de apărare și programul SAFE, prin care România primește de la UE 17 miliarde de euro pentru a-și consolida capacitatea de apărare, Thales consideră că modelul viabil este cel al companiilor private de tehnologie, care dezvoltă soluții duale și pot migra know-how-ul civil în zona militară.

„Modelul pe care România ar trebui să se bazeze este cel al industriei private de apărare, care a mers pe tehnologii duale și a reușit să atragă tinerele talente”, spune Sfichi. El subliniază că lipsa investițiilor în cercetare-dezvoltare rămâne o vulnerabilitate majoră: „Reziliență înseamnă să ai proprietate intelectuală dezvoltată în industria de apărare”.

Mecanismul lansat de Comisia Europeană pune la dispoziția statelor membre 150 de miliarde de euro, în credite, pentru achiziții comune de echipamente și sprijinirea industriei de apărare. România primește a doua cea mai mare alocare financiară, dar pentru ca banii să fie accesați, autoritățile de la București trebuie să prezinte până la sfârșitul lunii noiembrie planuri concrete de investiții.

Potrivit lui Cristian Sfichi, atât Europa, cât și România plătesc acum costul a trei decenii de investiții insuficiente și al unei liniști geopolitice presupuse ca fiind permanente.

„Situația de ‘peace dividend’ din ultimele trei decenii a influențat puternic modelul economic european, iar România nu a făcut deloc excepție. Încrederea excesivă într-o pace europeană permanentă ne-a amorțit vigilența și nu am realizat că lipsa investițiilor începea să producă efecte negative.”

Potrivit acestuia, două fenomene paralele au fragilizat industriile naționale. Pe de o parte degradarea treptată a capacităților industriale controlate de stat din lipsa investițiilor și, pe de altă parte, apariția unui decalaj semnificativ între acestea și companiile private care au investit constant în tehnologii duale și soluții inovatoare.

”Consecința directă a fost că industria de apărare de stat nu a avut suficiente resurse pentru a atrage o forță de muncă tânără și creatoare, capabilă să se adapteze rapid la schimbări majore. Iar timpul a trecut, astfel încât forța de muncă existentă a îmbătrânit, accentuând vulnerabilitățile sectorului de stat”, punctează directorul Thales.

Sfichi spune că baza realistă pentru reformă este sectorul privat, ”care a avut inspirația să meargă pe tehnologii duale, care să asigure dezvoltare și stabilitate și, astfel, au știut să atragă tinerele talente”.

Acesta dă exemplul Thales România, care a investit ”în dezvoltare și integrare de software în toate domeniile cheie: de la submarine până la sateliți, de la inteligență artificială până la tehnologii blockchain”.

El remarcă și un fenomen global care confirmă acest trend: intrarea masivă a companiilor tech civile în domeniul apărării, adaptând tehnologii comerciale pentru scenarii militare.

”Și România ar putea adopta această strategie deoarece avem companii românești din domeniul tehnologiei care și-au creat propriile soluții și produse, sunt foarte competitive la nivel global și și-au construit o reputație solidă pe parcursul mai multor ani. Acestea ar putea fi încurajate să contribuie cu expertiza și soluțiile lor în zona militara, ajutând practic la reformarea industriei locale de apărare”.

Sfichi amintește modele de succes din alte state europene care au adoptat o strategie pe termen lung prin care, mai întâi au creat baze de reparații, de întreținere, de mentenanță și alte servicii conexe.

Pe parcursul a zeci de ani, acestea au primit transferuri de tehnologie și au acumulat know-how, până la punctul în care au dezvoltat propriile sisteme competitive.

”În timp, aceleași țări au prins încredere prin frontul de lucru asigurat astfel încât, pentru diverse echipamente și sisteme de apărare, au beneficiat de transfer de tehnologii moderne pe baza cărora au învățat să își dezvolte propriile tehnologii competitive. Însă, toate acestea s-au întâmplat în timp (zeci de ani). Prin urmare, este nevoie de o strategie și de un consens la nivel politic pe termen îndelungat. Timp pe care, mi-e teamă că nu prea îl avem, iar acest model, deși verificat, nu mai poate fi asigurat”, spune Cristian Sfichi.

El avertizează însă că lipsa investițiilor în cercetare-dezvoltare limitează capacitatea țării de a genera proprietate intelectuală și rămâne o vulnerabilitate majoră.

”Cât timp România nu investește în cercetare – dezvoltare, nu putem crea plus valoare. Reziliență înseamnă să ai proprietate intelectuală dezvoltată în industria de apărare și pentru acest lucru este nevoie de un efort integrat, dar și de un sprijin adecvat. Companiile private din apărare au dovedit că pot face acest lucru pentru simplul fapt că nu s-au bazat doar pe piața autohtonă, ci au concurat și și-au vândut produsele pe piața globală”.

Pentru programul SAFE, Thales propune tehnologii de apărare antiaeriană, identificare a țintelor aeriene și navale, război electronic, sisteme biometrice, comunicații avansate și criptare cuantică.

”În primul rând, sunt tehnologiile de apărare antiaeriană și cele de identificare a țintelor aeriene și navale, care au fost deja achiziționate de multe țări europene și folosite cu succes în teatrele de operații. De asemenea, soluțiile de război electronic sunt esențiale. Dat fiind poziționarea țării noastre la granița de est, există în prezent un război electronic în permanentă desfășurare, chiar dacă noi nu îl sesizăm, care se manifestă, de exemplu, prin bruiajul asupra semnalelor GPS”, atrage atenția Sfichi.

Thales propune și un model operațional nou: echipe mixte între industrie și armată, care să accelereze dezvoltarea capacităților militare. ”Colaborări directe, prin echipe mixte între industrie și militari, care pot accelera semnificativ procesul de dotare a armatei române și pot susține un ciclu continuu de inovare și adaptare”.

Toate condițiile necesare de a dezvolta programe dedicate nevoilor locale din domeniul apărării

Războiul din Ucraina a validat o realitate dură: ciclul de viață al tehnologiilor militare s-a comprimat dramatic.

”În doar câteva săptămâni, adversarul poate schimba complet situația. Un asemenea ritm de adaptare este posibil doar când o companie se află foarte aproape de utilizatorul final”, explică el.

Această proximitate, spune Sfichi, nu poate fi replicată de companii care exportă tehnologii către România.

Pentru a răspunde acestui ritm, România trebuie să scurteze lanțul logistic și să conecteze direct nevoile operaționale ale armatei cu capacitatea industrială.

”Un asemenea ritm de adaptare este posibil doar atunci când o companie se află foarte aproape de utilizatorul final, adică de armată. Este nevoie de un lanț logistic scurt, care să lege direct nevoia operațională de dezvoltare și cercetare cu cea de implementare rapidă în teatrul de operații. Acest tip de proximitate nu poate fi oferit de nicio companie care ar trebui să exporte în România. Doar o capacitate modernă aflată în imediata apropiere a armatei române poate susține un astfel de ritm de inovare și adaptare. Iar Thales România este în postura de a propune și de a oferi o astfel de soluție: echipele mixte între companiile din apărare și militarii români ar putea fi o soluție pentru a grăbi nevoia de dotare a armatei române”, adaugă directorul regional.

Thales România este deja furnizor pentru piețe europene majore. „Furnizăm tehnologii dezvoltate în România către Germania, Marea Britanie, Franța, Olanda, Polonia. Avem toate condițiile necesare pentru a dezvolta programe dedicate nevoilor locale, oricât de complexe ar fi acestea”, afirmă directorul regional.

Acesta spune că Thales are deja discuții active cu MApN privind viitoare contribuții la programul SAFE.

”Sigur că am avut discuții cu reprezentații Ministerului Apărării”, spune Sfichi, subliniind că Thales devine o companie cu o componentă puternic românească. Compania livrează tehnologii dezvoltate local către state precum Germania, Marea Britanie, Franța, Olanda sau Polonia.

”Avem toate condițiile necesare de a dezvolta programe dedicate nevoilor locale din domeniul apărării, oricât de complexe ar fi acestea”, afirmă acesta.

Thales Systems România și-a divizat parţial activitatea pe piața locală în 2022. În urma divizării, producția de software specializat, activitățile de apărare națională, de cercetare și dezvoltare au fost transferate pe o nouă firmă – Thales România, în vreme ce Thales Systems România se va concentra pe activitatea de sisteme de transport terestru, reiese din proiectul de divizare.

Thales România a obținut anul trecut afaceri de 214,2 milioane de lei, în urcare cu 25% față de anul precedent, potrivit Termene.ro.

Citește și Banii au intrat pe card. Veşti bune pentru români înainte de Ziua naţională