Care este presiunea optimă în anvelope iarna? Britanicii au făcut testul

Pentru experiment au folosit un VW Golf Mk7 german și au mers în zonele scandinave, cu zăpadă multă, pentru a afla răspunsurile.

Unii șoferi susțin chiar că o presiune mai ridicată poate îmbunătăți comportamentul mașinii pe zăpadă, pentru că presiunea mai mare reduce un pic suprafaţa de contact, ceea ce măreşte presiunea pe care maşina o exercită pe zăpadă.

Testul a fost realizat folosind același model de anvelopă (Pirelli Cinturato Winter 2) pentru a păstra obiectivitatea. De fapt, s-a folosit același set de anvelope, ajustându-se valorile presiunii la fiecare probă.

Britanicii au luat repere comparative 5 valori de presiune:

Alte articole

Când trebuie să schimbi cauciucurile, potrivit experților. Prețurile anvelopelor se măresc cu 15% în 2025

Când se trece la cauciucurile de iarnă și cât costă schimbarea anvelopelor

• 50 psi — 3,45 bari
• 40 psi — 2,74 bari
• 30 psi — 2,07 bari
• 20 psi — 1,38 bari
• 10 psi — 0,69 bari

Prima proba a constat în testarea accelerației și frânării la toate valorile de presiune indicate anterior. Pentru a măsura, britanicii au făcut 16 episoade de accelerări la fiecare din cele 5 valori de presiune, de la 5 la 35 k/h, calculând mediile, pentru a exclude rezultatele întâmplătoare.

În urma testului, s-a constatat că presiunea mai joasă ajută la accelerare și o face surprinzător mai ridicată. De asemenea, accelerarea la o presiune de aproape 2,1 Bari e cu 10,8% mai bună decât la una de 3,45 bari. Iar dacă se merge şi mai jos, la 1,38 bari, se ajunge la îmbunătăţire 15,4%. Şi mai mult se obţine la 0,69 mari.

Trebuie precizat încă de la început că o presiune de 1,3 bari, sau chiar sub 1,0 bari, este complet nerecomandată pe drumurile publice. La astfel de valori, mașina poate deveni imprevizibilă, în manevre bruște există riscul ca roata să sară de pe jantă, iar gropile sau denivelările mai pronunțate pot duce la deteriorarea anvelopei și a jantei.

Citește și: Scandal uriaș cu diplome false în Polonia. 29 de persoane au beneficiat de acte oficiale fără ca măcar să participe la studii

Mai departe, s-au făcut frânări de la 40 km/h la 5 km/h, iar distanţele de frânare au arătat din nou că presiunea joasă ajută într-adevăr şi aici.

Doar că dacă intrăm în esenţa cifrelor, diferenţa dintre 2,75 bari şi 2,07 bari e de doar 0,01 metri, adică 1 cm! Prin urmare zona de presiune care contează ceva mai mult, dă o diferenţă minimă, de fapt, în distanţa de frânare, ceea ce ne duce la concluzia că e mai bine să se meargă pe presiunea recomandată de producător, conform Piața Auto.

Ulterior, britanicii au făcut şi tururi pe un circuit acoperit de zăpadă, doar că au redus una din valorile de măsurare, în loc de 2,75 bari şi 2,07 bari, testând la 2,4 bari.

Autorul experimentului s-a declarat surprins de diferențele mari de timp și de cât de mult a ajutat presiunea scăzută. Totuși, chiar și el recunoaște că, dacă la 1,38 bari încă putea controla mașina, la 0,69 bari condusul devenea impredictibil, cu senzația permanentă că poate pierde controlul.

Testele au fost făcute și pe gheață, însă acolo rezultatele au fost mult mai haotice, astfel că nu se pot formula concluzii clare.

Cert este că presiunea ridicată nu îmbunătățește aderența. Măsurătorile au arătat că, în niciun scenariu, presiunea foarte mare nu oferă avantaje. Presiunea redusă poate crește aderența, uneori considerabil, dar doar pe zăpadă, nu și pe asfalt sau alte tipuri de carosabil. În plus, presiunea extrem de scăzută vine cu riscuri mari pentru anvelope și jante. Multe mașini nici nu permit rularea cu valori atât de mici, pentru că senzorii de presiune nu pot fi resetați la asemenea limite.

Prin urmare, cea mai bună presiune pentru utilizarea zilnică rămâne cea recomandată de producător, deoarece beneficiile obținute prin scăderea ușoară a presiunii sunt minime. O reducere semnificativă a presiunii poate fi utilă doar temporar, în situații care impun o aderență suplimentară pe termen scurt.

Citește și: Marcel Ciolacu o ironizează pe Ioana Dogioiu: „Și eu, ca doamna purtătoare de cuvânt, am terminat Universitatea Ecologică, nu mi-aduc aminte să o fi întâlnit”