Guvernul a selectat, joi, 27 noiembrie, un președinte și doi vicepreședinți ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). De aceste numiri depindeau îndeplinirea unui jalon PNRR în valoare de 330 de milioane de euro, al cărui termen expiră vineri, 28 noiembrie. Cine sunt cei trei șefi ai AMPEPIP?
Președinte a fost numită Anisoara Ulceluse-Pîrvan, economist, iar vicepreședinți au fost numiți Oana Mihaela Petrescu (economist) și Nicolae Bogdan Codruț Stănescu, care a deținut numeroase funcții în structuri de stat și care a fost demis din ultima, în aprilie 2025, dintr-o altă structură de stat.
Deciziile au fost semnate de Ilie Bolojan și publicate în Monitorul Oficial.
Noul președinte al AMEPIP, Anisoara Ulceluse-Pîrvan, economist, care ocupa anterior funcția de Head of Unit (şef de unitate) la departamentul Grant Management & Amendments Coordination din cadrul European Research Council Executive Agency (ERCEA).
În cadrul unor evenimente oficiale (ex. sesiuni informaţionale pentru beneficiarii granturilor), Anisoara Ulceluse-Pîrvan figurează ca persoană care prezintă sau moderează, ceea ce arată că are rol activ de reprezentare a ERCEA – deci nu doar administrativ, ci și de comunicare.
Unul dintre cei doi vicepreședinți este Oana Mihaela Petrescu (economist). Aceasta a deținut funcții de conducere la Blue Air, începând din 2018. În 2022, a fost înlocuită din funcția de CEO al companiei, în contextul reorganizării managementului. Este expert contabil, specializată pe restructurare și redresare companii.
Nicolae Bogdan Codruț Stănescu, celălalt vicepreședinte, a avut mai multe funcții în structuri de stat. Ultima funcție deținut a fost cea de director general la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). A fost director timp de șase ani, până când a fost demis, în primăvara anului 2025.
El a fost demis la solicitarea ministrului energiei, după ce a apărut un raport al Curții de Conturi care a scos la iveală un prejudiciu de peste 72 de milioane de lei, în mandatul său, după achiziția unor măști. Curtea de Conturi a sesizat DNA, potrivit Europa Liberă.
Despre afacerea cu măști a scris HotNews în premieră în ianuarie 2021. În primăvara lui 2020, la începutul pandemiei, SAPE a cumpărat 95,9 milioane de măști, în urma unui contract semnat cu o companie a statului vietnamez, Orange Pharmaceutical Company LTD. A reușit să vândă doar 5 milioane de măști, iar 90 milioane au ajuns să zacă într-un antrepozit vamal. În afacere a fost implicată și compania Romarm.
În mandatul său la SAPE, au existat mai multe încercări eșuate pentru organizarea unor licitații privind hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești. Nicio licitație nu a fost dusă până la capăt. Mai multe surse din Ministerul Energiei și companie au declarat pentru HotNews că, de fiecare dată, au fost probleme cu documentațiile, Stănescu fiind bănuit că intenționat nu dorește finalizarea licitațiilor.
Despre Bogdan Stănescu, HotNews a scris în iulie 2016 că avea la activ peste 25 de funcții la stat, dintre care opt chiar în acel moment, preferate fiind cele de membru în consilii de administrație ale companiilor energetice. De altfel, atunci era Șeful Direcției Generale Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului în Energie.
Una dintre funcții era și de consilier al unui viceguvernator BNR, Bogdan Olteanu. Deși acesta nu mai este, în prezent, viceguvernator, Stănescu a rămas în continuare în BNR, pe funcția de consilier de strategie, cu o indemnizație secretizată.
După 2016, a acumulat și alte funcții la stat, cum ar fi cele de membru în Consiliile de Administrație ale unor companii în care statul deține acțiuni, precum Teletrans SA, Rompetrol Rafinare SA sau Depogas SRL.
Din 2019 până în 2025 a fost directorul general al SAPE.
Potrivit unei declarații de avere din 2023, mai era și arbitru la Curtea de Abitraj București și administrator special la Oltchim. Până în decembrie 2020 a fost și consilier part-time al directorului executiv al Asociației de Dezvoltare Intracomunitară de Transport Public București – Ilfov.
Exceptând funcția de la BNR și cea de la SAPE, pentru celelalte sunt trecute veniturile, care cumulat au ajuns anul trecut la circa 458 mii lei.
Mai mulți ani la rând, în CV-ul său a scris că locul de muncă vizat este în diplomație ca ambasador. Este o funcție pe care nu a obținut-o niciodată.
AMEPIP este o instituție care are rolul de a stabili politica de guvernanță la companiile de stat, de a coordona, monitoriza, evalua și aviza indicatorii – cheie de performanță ai întreprinderilor publice.
Președintele AMEPIP poate avea un salariu net de peste 22.000 lei lunar, iar un vicepreședinte primește peste 20.000 lei lunar.
Mai precis, AMEPIP are rol de reglementare și de strategie.