Europa se află în fața uneia dintre cele mai radicale transformări sociale ale secolului al XXI-lea. Tot mai multe țări din Uniunea Europeană împing vârsta de pensionare către 70 de ani sau chiar dincolo de acest prag, în încercarea de a face față presiunii create de îmbătrânirea populației și de schimbările structurale de pe piața muncii.
Un nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată limpede direcția: statele membre modifică din temelii sistemele de pensii, în fața unui dezechilibru demografic care se agravează de la an la an. Dacă în prezent vârsta medie de pensionare se situează la 63,9 ani pentru femei și 64,7 ani pentru bărbați, proiecțiile indică o creștere către 65,9, respectiv 66,4 ani în următoarele decenii.
În timp ce unele țări păstrează praguri relativ reduse, precum Luxemburg, Slovenia sau Columbia, care permit pensionarea în jurul vârstei de 62 de ani, ba chiar 57 pentru femei în Columbia, altele împing reformele la limite fără precedent.
Cinic pentru generațiile actuale, dar inevitabil pentru sustenabilitatea economică, cinci state europene au început deja să modeleze un viitor în care pensionarea la 70 de ani va deveni normă: Danemarca, Estonia, Italia, Olanda și Suedia.
Danemarca, pionierul schimbării, aplică cel mai ambițios ritm: vârsta standard de pensionare va crește de la 67 la 74 de ani, devenind cel mai ridicat prag din lume. Estonia urmează un traseu similar, plănuind urcarea vârstei de la 65 la 71 de ani.
OCDE subliniază că aceste decizii nu sunt arbitrare, ci inevitabile. Populația activă scade vertiginos, în timp ce numărul persoanelor în vârstă crește peste posibilitățile actuale ale bugetelor publice.
În prezent, la fiecare 100 de persoane cu vârste între 20 și 64 de ani revin 33 de persoane peste 65 de ani. În 2050, raportul va urca la 52 la 100, un dezechilibru mare, care amenință sustenabilitatea sistemelor publice de pensii. Țări precum Coreea de Sud, Spania, Italia și Grecia se confruntă cu scenarii și mai dramatice, depășind cu mult media OCDE în ceea ce privește viteza de îmbătrânire.
Reforma pensiilor, însă, nu poate funcționa fără o altă schimbare majoră: menținerea în muncă a persoanelor cu vârste între 55 și 64 de ani. În multe state — Spania, Mexic, Columbia, Chile sau Costa Rica — rata de angajare pentru această grupă abia atinge 50–60%, cu mult sub media OCDE de 65,5%.
Acest deficit devine un obstacol uriaș! Dacă oamenii nu rămân activi până la noile praguri de pensionare, sistemele de pensii nu vor putea absorbi impactul economic al îmbătrânirii populației. În cele 32 de țări analizate, OCDE estimează că ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB va urca de la 8,8% la 10% până în 2050.