Ultima zi în care Bolojan mai poate salva 800 milioane de euro din PNRR. Guvernul își angajează răspunderea pe reforma pensiilor speciale, în pofida avizelor negative de la CSM și CES

Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri, 28 noiembrie, că Executivul va merge înainte cu angajarea răspunderii pe proiectul de modificare a pensiilor magistraților, chiar dacă atât Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cât și Consiliul Economic și Social (CES) au emis avize negative. Ambele avize au însă caracter consultativ, subliniază Guvernul.

Potrivit prim-ministrului Bolojan, proiectul este fundamentat pe trei direcții principale: necesitatea accesării fondurilor europene condiționate de reforme, corectarea unor dezechilibre majore din sistemul actual al pensiilor de serviciu, inclusiv pensionarea la vârste foarte mici și nivelul pensiei apropiat de ultimul salariu, precum și crearea unui cadru sustenabil pentru următoarele decenii.

Citește și Ilie Bolojan, despre situația critică a PNRR: „Au fost întârzieri care nu au ținut de noi”

„Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte. Pe de o parte, de aspectul de accesare al fondurilor europene, de o minimă justiție socială prin corectarea unor nedreptăți, o pensionare prea rapidă și o pensie cât ultimul salariu și, de asemenea, pentru a pune sistemul de pensii pe baze sustenabile în anii următori.

Alte articole

Bolojan: „Și eu aș vrea să dau vești bune, dar dacă ești om responsabil, trebuie să le spui românilor de ce nu se poate”

Bolojan prezintă planul pentru dezvoltarea economică a României: „Trebuie sustinuți campionii acestei zone, pentru a-și putea exporta produsele”

Stabilirea pensiei la un maxim de 70 la sută din ultimul salariu net, creșterea vechimii în muncă de la 25 de ani cât este acum la 35 de ani și, de asemenea, creșterea vârstei de pensionare de la 48, 50 de ani cât este astăzi la 65 de ani într o perioadă de tranziție de aproximativ 15 ani. Vom demara astăzi procedura de angajare a răspunderii Guvernului și, așa cum v-am spus ieri, estimarea este că cel mai probabil, marți, în data de 2, vom trece la finalizarea acestei proceduri prin prezentarea în Parlament după ce vom primi eventualele amendamente de la parlamentari”, a precizat șeful Guvernului.

Joi, 27 noiembrie 2025, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a transmis un aviz negativ asupra proiectului de lege. Documentul cu argumentele care au stat la baza avizului va fi finalizat și trimis către Ministerul Muncii pe 28 noiembrie.

CSM subliniază că reforma propusă afectează statutul magistraților și independența acestora, iar instituția consideră că modificările ar trebui discutate temeinic cu sistemul judiciar înainte de a fi asumate politic.

Pe masa Executivului se mai află:

Proiectul de rectificare bugetară pe anul 2025, atât pentru bugetul de stat, cât și pentru bugetul asigurărilor sociale;

Un proiect de hotărâre pentru modificarea reglementărilor privind funcționarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, precum și ajustarea normelor metodologice privind guvernanța corporativă;

Trei proiecte de ordonanțe de urgență:

unul privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență;

unul pentru actualizarea reglementărilor privind sancțiunile internaționale;

unul de completare a Legii petrolului nr. 238/2004.

Toate cele trei proiecte de OUG au fost discutate în primă lectură.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat avizul negativ oferit de CSM, subliniind că opiniile magistraților sunt importante în procesul legislativ, chiar dacă acestea nu sunt decisive.

Chiar dacă tensiunile dintre Executiv și sistemul judiciar rămân ridicate, Guvernul insistă că această reformă este necesară pentru a îndeplini angajamentele din PNRR. Marți, proiectul va ajunge în Parlament, unde opoziția poate depune moțiune de cenzură, singurul instrument constituțional care poate bloca procedura de angajare a răspunderii.

Țara noastră ajunge, vineri noapte, 28 noiembrie 2025, la termenul final pentru îndeplinirea a patru jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o miză totală de 807 milioane de euro. Guvernul român a avut peste doi ani la dispoziție pentru a bifa aceste obiective.

Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan intră astfel într-o cursă contra-cronometru, în care încearcă să recupereze parțial din sumele puse în joc și să convingă Comisia Europeană că a făcut tot ce era posibil în ultimele luni. Jaloanele problematice fac parte din Cererea de plată nr. 3, trimisă la Bruxelles în septembrie 2023. În octombrie anul trecut, Comisia Europeană a constatat nereguli în îndeplinirea lor, iar plățile au fost blocate până în primăvara anului 2025.

Cu doar o zi înainte de termenul limită, Executivul a finalizat numirea conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP): un președinte și doi vicepreședinți. „Puem considera că jalonul AMEPIP este îndeplinit”, spune Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului.

Vezi și Ilie Bolojan, despre tăierile de 10% din administrația locală: „Nu avem altă posibilitate. Nu mai avem acești bani să îi transferăm către primării”