Vortexul polar se rupe, ce iarnă aduce de Crăciun şi Revelion. Prognoza actualizată pentru România, pericolul La Nina

Vortexul polar atrage din nou atenția, în contextul episoadelor de răcire accentuată a vremii în luna noiembrie, în majoriatea regiunilor din țară, care au culminat cu primele ninsori la nivelul orașelor.

Astfel, meteorologii au anunțat că acesta va fi caracterizat printr-0 slăbire în următoarea perioadă, fapt care va favoriza migrarea aerului polar către latitudini medii. Astfel, predicțiile despre o iarnă aspră în România, cu viscol și ninsori abundente, “ca altă dată”, chiar și de sărbători, nu au întârziat să apară.

Profesorul universitar Lucian Sfîcă, de la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a spus că, de fapt, vortexul polar nu este un fenomen izolat, ci o stare permanentă a atmosferei care modelează anual sezonul rece.

“Un fenomen are o apariție punctuală, atât temporal, cât și spațial. Vortexul polar este o stare în care  se găsește atmosfera în regiunea polară ce constă într-o anumită distribuție a presiunii atmosferice, mai ales în păturile înalte ale troposferei. El în mod curent este controlat de momentele din an.

Alte articole

Un anticiclon se întinde peste România în decembrie. Elena Mateescu spune dacă vom avea zăpadă de Crăciun şi Revelion

PROGNOZA METEO. După potopul din octombrie, sania aduce ninsori şi ger. La Nina este activă, ce anunţă vortexul polar la iarnă şi coliziunea cu El Nino

În timpul iernii, aerul rece din zona polară se extinde mai mult către altitudini temperate.

Este normal să se întâmple asta, nopțile polare sunt lungi și determină perioade de răcire intensă, iar în timpul verii se retrage foarte mult în jurul polului și nu mai este foarte coerent spațial, poate să fie rupt, spart în diverse sectoare, pentru că se încălzește la nivelul întregii emisfere.

Cod galben de vânt și frig în aproape jumătate de țară, până sâmbătă seară. Cum va fi vremea la București

Atunci când vortexul polar al emisferei nordice se restrânge către poli vara, se extinde vortexul polar al emisferei sudice, pentru că acolo este iarnă. Lucrul ăsta merge într-un dans perpetuu, de-a lungul anilor”, a explicat profesorul universitar, pentru Antena 3.

De asemenea, sunt situații în care vortexul polar ajunge să determine chiar și o iarnă blândă, cu temperature ridicate, dacă anumite tipare de circulație atmosferică tind să îl facă să fie „mai strâns” în jurul Polului Nord, când, în mod normal, vortexul ar trebui să se extindă. În alte siituații, vortexul polar evoluează „mai dezlânat”, fapt care face ca aerul rece polar să „evadeze” spre latitudini medii, putând să determine ierni mai aspre.

Profesorul Lucian Sfîcă atrage atenția că această variabilitate a vortexului polar nu poate fi prezisă cu exactitate, iar meteorologii nu pot stabili cu mult timp înainte evoluția pe termen lung.

„În momentul în care, din condiții de circulație atmosferică ajunge să nu mai fie atât de izolat la poli și să coboare spre latitudini temperate se face mai frig în zona temperată, iar aerul cald poate să își găsească dinspre Tropice loc chiar către zona polară. Asta este o variabilitate în care vortexul polar se poate afla într-o iarnă sau alta, care totuși nu poate să fie prezisă cu o perioadă foarte mare de timp înainte. Nu vom avea o predicție foarte clară a acestei stări a atmosferei terestre la latitudini polare, încât toată discuția care se face acum este în bună măsură speculativă. Nu putem avea un grad foarte mare de precizie a evoluției acestui vortex, astfel încât să știm dacă el va fi mai limitat la zona polară sau dacă se va extinde către latitudini mici și va fi mai puțin organizat, adică mai puțin omogen la latitudini mari”, a precizat Lucian Sfîcă, pentru sursa citată.

Un vortex dezorganizat nu înseamnă în mod automat o iarnă foarte grea în România. Iarna poate fi chiar mai blândă dacă aerul rece de la Polul Nord nu acoperă această parte din Europa. Tiparul general este însă acesta: dacă avem o iarnă cu vortex foarte strâns în jurul polului, în general sunt șanse mai mari de iarnă caldă în anumite zone.

Dacă avem o iarnă cu vortex mai dezorganizat, înseamnă că putem să avem o iarnă foarte rece în Siberia, în America de Nord sau în Europa, pentru că o parte din acest vortex se izolează sau ajunge să se instaleze în aceste zone.

“Noi putem să fim fie în zona extrem de rece, fie în zona extrem de caldă. Din punct de vedere meteorologic ca prognoză, discuția este supraevaluată. Noi nu știm nici faza exactă în care va fi vortexul și nu știm nici dacă, în condițiile în care el va dezorganizat, aerul rece care  se poate deplasa spre latitudini sudice va ajunge la noi. Că asta se poate întâmpla este o chestiune de probabilitate dar discuția despre ceva garanții care ne pot fi oferite despre cum va fi iarna plecând de la vortexul polar au o doză speculativă.

Discuția despre spargere vizează niște semnale că el va fi mai puțin organizat în această iarnă, dar acea dezorganizare poate să ducă la un caracter selectiv al zonelor în care va fi foarte rece. Se poate întâmpla să fie în Europa? Există o șansă, dar nu poți să prognozezi foarte clar unde va aunge aerul rece și cum va impacta fiecare zonă a latitudinilor temperate”.

Profesorul mai explică: “Ruperea vortexului polar poate să apară sistematic o dată la câțiva ani și să aducă episoadele cele mai complicate de iarnă pe care am putea să ni le amintim în momentul de față, însă e prematur să oferim garanția unei ierni grele la noi pentru că se rupe vortexul polar. Au fost ani în care pe seama acestei ruperi a vortexului polar am avut chiar temperaturi foarte ridicate, pentru că nu am fost în zona aceea în care aerul rece să ajungă”.

În ultimii ani, schimbările climatice au modificat tiparul iernilor din România, de la zăpezi care veneau încă din luna noiembrie, la sărbători cu temperaturi de primăvară. Cu toate acestea, Lucian Sfîcă atrage atenția că episoadele de iarnă autentică nu ar trebui să fie o surpriză, chiar dacă manifestarea lor va fi scurtă.

“Orizontul de așteptare în condițiile climatice actuale este mai degrabă că temperaturile vor fi mai mari decât mediile multianuale, adică vom avea o iarnă posibil mai caldă, dar ceea ce putem să reținem este că în condiții de schimbare climatică, cu sau fără vortex polar putem să avem inclusiv în iernile viitorului dominate de această schimbare climatică episoade de frig accentuat de cîteva zile sau săptămâni ca altădată, iarnă în adevăratul sens al cuvântului. Nu ne putem culca pe o ureche că e schimbare climatică și iată că asta ne salvează de iernile grele. Dacă nu ar fi vorba de rupere acestui vortex polar nu înseamnă că nu putem avea alte condiții care să aducă aerul polar la noi. Deci de iarnă nu scăpăm nici în schimbare climatică, chiar dacă ea nu va fi atât de persistentă”, a conchis profesorul universitar.

Ce este „Vortexul Polar” despre care vorbește toată lumea. Cum influențează vortexul vremea

De câțiva ani, aproape în fiecare iarnă, titlurile sună apocaliptic: „Vortexul polar lovește România!”, „Vine gerul siberian!”, „Europa, înghețată de vortexul polar!”. Paradoxal când vortexul polar este puternic atunci în zona noastră iarna este în medie mai blândă.

„Vortexul polar” sună a ceva nou, misterios și extrem de periculos. Dar, în realitate, „vortexul polar” este un fenomen atmosferic normal, studiat de zeci de ani, fără de care iarna nici nu ar arăta cum o știm noi. Panica vine mai degrabă din modul în care este prezentat în mass-media decât din ceea ce se întâmplă efectiv în atmosferă, spun specialiștii consultați de Mediafax.

Citește și: Cum va fi vremea de Crăciun și Revelion 2026. Meteorologii ANM au actualizat prognoza pentru următoarele patru săptămâni

Vortexul polar nu este o anomalie, ci o parte integrantă a circulației atmosferice la scară planetară.

Vortexul polar este o zonă vastă de aer foarte rece care se rotește în jurul unuia dintre poli (Nord sau Sud), la altitudini mari. Poate fi imaginat ca un „inel” de vânturi puternice ce înconjoară regiunea polară.

Meteorologii disting în general două componente:

• Vortexul polar stratosferic – situat la aproximativ 15–50 km altitudine, în stratosferă.
  Vortexul polar troposferic – mai jos, în troposferă, stratul în care se formează vremea de zi cu zi (nori, fronturi, precipitații).

Se formează și se întărește în fiecare iarnă, când zona polară se răcește puternic. Vortexul este menținut de contrastul mare de temperatură dintre regiunile polare și cele tropicale.

De ce contează dacă vortexul este puternic sau slăbit?
Starea vortexului polar influențează traiectoria curenților de altitudine (jet stream) și modul în care masele de aer rece sau cald se deplasează între latitudini.

Pe scurt într-un limbaj mai ușor de înțeles:

Un vortex puternic și compact tinde să mențină aerul foarte rece aproape de Polul Nord. Astfel dacă nu există alți factori majori este de așteptat ca zona Europei să aibă parte de o iarnă mai blândă.

Un vortex slăbit, deformat sau fragmentat permite aerului rece să „evadeze” mai ușor către latitudini medii, precum Europa sau America de Nord. Astfel zona noastră poate avea parte de episoade mai reci.

Dar nu vortexul este cel ce provoacă temperaturile scăzute și ninsorile. Ci masa de aer ce pătrunde la latitudini mai joase ( favorizată de vortexul slăbit) și uneori se încarcă cu precipitații din Marea Mediterană și Marea Neagră.

Fenomenul La Nina, asociat cu temperaturi mondiale mai scăzute, ar putea apărea într-o formă slabă între decembrie şi februarie, însă numeroase regiuni ar urma totuşi să înregistreze temperaturi ridicate, a indicat joi Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), transmite AFP, potrivit Agerpres.

Potrivit celei mai recente actualizări a acestei agenţii a ONU, „există 55% şanse ca un episod La Nina slab să influenţeze condiţiile meteorologice şi climatice în următoarele trei luni”.

Însă, deşi La Nina are un efect de răcire, „numeroase regiuni ar urma totuşi să cunoască temperaturi peste valorile normale”, precizează OMM, care se bazează pe ultimele observaţii ale Centrelor sale mondiale de prognoză sezonieră de la mijlocul lunii noiembrie 2025.

Potrivit organizaţiei, indicatorii oceanici şi atmosferici arată condiţii „la limită” pentru un episod La Nina.

Ulterior însă, precizează OMM, pentru perioadele ianuarie-martie şi februarie-aprilie 2026, probabilitatea revenirii la condiţii neutre „creşte treptat la aproximativ 65%-75%”.

Un episod La Nina aduce vreme mai rece
La Nina desemnează răcirea periodică, la scară mare, a temperaturilor de suprafaţă din centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial, asociată cu variaţii ale circulaţiei atmosferice tropicale, în special schimbări ale vânturilor, presiunii şi regimurilor de precipitaţii, potrivit OMM.

De obicei, La Nina produce efecte climatice opuse celor ale fenomenului El Nino, în special în regiunile tropicale. Riscul unui episod El Nino în următoarele luni este considerat „scăzut” de OMM.

„Serviciile meteorologice şi hidrologice naţionale vor urmări îndeaproape situaţia în lunile următoare pentru a oferi informaţii factorilor de decizie”, a adăugat organizaţia.

Fenomenele climatice naturale de mare amploare, precum La Nina şi El Nino, se înscriu, potrivit OMM, în contextul mai larg al schimbărilor climatice provocate de activitatea umană, care determină o creştere a temperaturilor la nivel mondial pe termen lung, o intensificare a fenomenelor meteorologice şi climatice extreme şi repercusiuni asupra regimurilor sezoniere de precipitaţii şi temperaturi.

Iarna 2025/2026 se apropie cu pași repezi, iar cele mai recente previziuni meteorologice indică temperaturi scăzute și ninsori la începutul sezonului, în decembrie. Analizele realizate asupra curenților de aer ne arată faptul că luna decembrie va debuta cu ninsori abundente în Europa, iar în luna ianuarie vom avea parte de temperaturi geroase. Conform prognozelor am putea avea parte de un Crăciun ”ca pe vremuri”, un Crăciun cu zăpadă și ninsori. În ultimii ani, Sărbătorile de iarnă au adus mai degrabă temperaturi care ne dădeau impresia că vine Paștele și nu Crăciunul, informează Severe-Wheater.eu.

Sistemul meteorologic global are mulți factori determinanți la scară mare și mică. Principalul factor în acest an va fi un fenomen La Niña slab în Pacific, dar o perturbare majoră a vortexului polar va avea un impact cel puțin în prima lună de iarnă.

Pentru decembrie 2025, scenariile actuale indică presiune ridicată în nord și presiune scăzută în regiunile centrale și sudice ale Europei, ceea ce permite un flux de aer rece dinspre nord-est. Temperaturile sunt prognozate ca normale sau ușor sub medie în vestul și centrul Europei, cu episoade de ninsoare care pot avansa treptat spre sud.

România ar putea fi influențată direct de aceste intrări reci dinspre est, lucru ce poate aduce episoade de frig timpuriu și ninsori în zonele centrale și montane.

Luna ianuarie aduce frigul în Europa
Modelul ECMWF pentru ianuarie sugerează o schimbare parțială a circulației atmosferice. Presiunea ar putea crește în vestul și centrul continentului, ceea ce duce la un climat mai blând în apropierea Atlanticului. În schimb, în centrul și estul Europei, inclusiv în România, pot apărea perioade mai reci, generate de transportul de aer polar dinspre zona scandinavă.

Precipitațiile sunt estimate să fie sub medie în multe zone europene, ceea ce indică un regim mai uscat, cu ninsori mai puține decât în decembrie, dar cu potențial de episoade reci punctuale.

Februarie, o lună cu temperaturi de primăvară

Ultima lună a iernii ar putea arăta diferit. Modelele sugerează o reconfigurare a circulației atmosferice, cu presiune ridicată în cea mai mare parte a Europei și temperaturi peste normal, deși nu excesive. Aceasta ar putea semnala regenerarea Vortexului Polar, care ar limita scăpările de aer rece spre sud.

Cu toate acestea, probabilitatea ca februarie să fie o lună uniform caldă este scăzută. Temperaturile ar putea varia considerabil: un început mai rece, urmat de o încălzire treptată, sau scenariul invers. În ansamblu, februarie este mai puțin probabil să repete frigul din decembrie.

Per total, iarna 2025/2026 are șanse mari să fie mai rece decât indica inițial prognoza sezonieră, în special în prima ei parte. Dacă evoluția actuală se menține, Europa – inclusiv România – ar putea avea parte de o lună decembrie cu ninsori și cu temperaturi scăzute.