Ameninţarea care dă fiori la Bucureşti, Putin ajunge la graniţele României: „Fie eliberăm aceste teritorii cu forţa armelor, fie trupele ucrainene părăsesc aceste teritorii”

Putin a trimis zeci de mii de soldaţi în Ucraina în februarie 2022, după opt ani de lupte între separatiştii susţinuţi de Rusia şi trupele ucrainene în Donbas, regiune formată din oblasturile Doneţk şi Luhansk.

„Fie eliberăm aceste teritorii cu forţa armelor, fie trupele ucrainene părăsesc aceste teritorii”, a declarat Putin pentru India Today înaintea unei vizite la New Delhi, potrivit unui clip difuzat de televiziunea de stat rusă.

Ucraina spune că nu doreşte să cedeze Rusiei teritoriul propriu pe care Moscova nu a reuşit să-l cucerească pe câmpul de luptă, iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Moscova nu ar trebui să fie recompensată pentru un război pe care ea l-a început.

Alte articole

Ucraina a lovit baza de lansare a dronelor Shahed din Crimeea. Rusia atacă masiv Dnipro: 4 morți și 40 de răniți VIDEO

Putin, cu un pas mai aproape de România – următoarea mutare a Rusiei ar putea avea consecințe devastatoare

În prezent, Rusia controlează 19,2% din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, întreg teritoriul regiunii Luhansk, peste 80% din teritoriul regiunii Doneţk, aproximativ 75% din teritoriul regiunilor Herson şi Zaporojie, precum şi porţiuni din regiunile Harkov, Sumî, Mîkolaiv şi Dnipropetrovsk.

Aproximativ 5.000 de km pătraţi din Doneţk rămân sub controlul Ucrainei. În discuţiile cu Statele Unite privind conturarea unui posibil acord de pace pentru a pune capăt războiului, Rusia a afirmat în repetate rânduri că doreşte controlul asupra întregului Donbas şi că Statele Unite ar trebui să recunoască în mod informal controlul Moscovei.

În 2022, Rusia a declarat că regiunile ucrainene Luhansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie fac acum parte din Rusia, după referendumuri pe care Occidentul şi Kievul le-au respins ca fiind mimate. Majoritatea ţărilor recunosc aceste regiuni – şi Crimeea – ca parte a Ucrainei.

Ucraina a refuzat să cedeze Donbas-ul Rusiei. Negocierile de pace au intrat iar în impas

Putin i-a primit marţi la Kremlin pe trimişii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner şi a declarat că Rusia a acceptat unele propuneri ale SUA privind Ucraina şi că discuţiile ar trebui să continue.

Agenţia de ştiri rusă RIA l-a citat pe Putin spunând că întâlnirea sa cu Witkoff şi Kushner a fost „foarte utilă” şi că s-a bazat pe propunerile pe care el şi preşedintele Donald Trump le-au discutat în Alaska în august.

Kremlinul avertizează: Confiscarea celor 80 de miliarde din activele Rusiei pentru Ucraina ar putea deveni un motiv de război cu Europa

Planul UE de a confisca 80 de miliarde de lire din activele rusești provoacă avertismentul Moscovei privind un posibil război, pe fondul stagnării negocierilor de pace.

Propunerea Uniunii Europene de a confisca 80 de miliarde de lire sterline din activele rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina a provocat una dintre cele mai dure reacții ale Moscovei de până acum, fostul președinte Dmitri Medvedev avertizând că un astfel de gest ar putea constitui o justificare directă pentru un război împotriva Europei, scrie Daily Mail.

Medvedev lansează cel mai explicit avertisment de până acum

Medvedev a declarat că Rusia ar considera planul UE drept un „casus belli” (motiv de război), acuzând Bruxelles-ul că încearcă să „fure” active ale statului rus blocate la Euroclear în Belgia.

Declarația sa a venit după ce Comisia Europeană a prezentat cel mai amplu pachet financiar de la începutul războiului, menit să strângă aproape 80 de miliarde de lire sterline pentru a sprijini operațiunile militare și funcționarea instituțiilor statului ucrainean până în 2027.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a spus că planul ar acoperi două treimi din necesarul financiar al Kievului și ar intensifica presiunea asupra Moscovei într-un moment critic.

Riscuri juridice și geopolitice majore

Propunerea ar bloca definitiv returnarea a peste 80 de miliarde de lire sterline în active rusești înghețate, majoritatea aflate la Euroclear.

Belgia a exprimat în repetate rânduri rezerve juridice, avertizând că o confiscare directă ar putea expune statul la răspunderi financiare uriașe.

Până acum, statele occidentale au evitat confiscarea totală, temându-se de represalii similare în Rusia și de escaladarea conflictului.

Declarația lui Medvedev reprezintă cea mai clară indicație că Moscova ar putea considera pierderea activelor drept motiv pentru o confruntare mai amplă cu Europa.

Eforturile de pace ale SUA stagnează, în timp ce emisarul lui Trump se întâlnește cu Putin

Avertismentul a venit în contextul unor noi, dar fragile, încercări ale SUA de a relansa discuțiile de pace.

Emisarul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și consilierul Jared Kushner au purtat discuții timp de cinci ore cu Putin la Moscova, fără rezultate clare, potrivit Kremlinului.

Cei doi urmează acum să se întâlnească cu oficiali ucraineni, după îngrijorările provocate de un proiect de acord american scurs anterior în presă și perceput ca favorabil Rusiei.

Trump a recunoscut că drumul înainte rămâne „neclar”, subliniind că „este nevoie de doi pentru tango”.

Pe măsură ce tensiunile diplomatice cresc, Rusia revendică noi victorii pe teren, inclusiv cucerirea orașului Pokrovsk, un avans pe care Putin l-a prezentat drept un pas important spre obiectivele militare ale Moscovei.

Între timp, noi atacuri rusești au lăsat peste 50.000 de oameni fără electricitate în Odesa.

În ciuda presiunilor, președintele ucrainean Volodimir Zelenski menține poziția că nu va ceda teritorii, o linie susținută de mai multe guverne europene.

Oficialii NATO contestă, la rândul lor, afirmațiile Rusiei privind pregătirea de a se confrunta militar cu Europa.