Parchetul General a deschis trei dosare penale după amenințări cu moartea la adresa magistraților din cauză că nu vor să renunțe la pensiile speciale

Parchetul General a transmis, joi, 4 decembrie, că au fost deschise trei dosare penale care vizează trei persoane ce au instigat public la omorârea magistraților și/sau a membrilor familiilor lor, precum și la ultraj împotriva acestora sau membrilor familiilor lor, notează news.ro.

Parchetul General a deschis trei dosare penale după amenințări cu moartea la adresa magistraților

„În cursul zilei de astăzi, 4 decembrie 2005, procurorul de caz din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 3 suspecţi, persoane fizice fără calitate specială, în cadrul a trei dosare penale distincte, pentru săvârşirea unor infracţiuni de instigare publică”, a transmis, joi, Parchetul General.

Parchetul General mai arată că infracţiunile care fac obiectul celor trei dosare penale constau în fapte de îndemnare a publicului, prin intermediul unor mesaje scrise pe o platformă online, să săvârşească infracţiuni de omor/omor calificat/ultraj judiciar împotriva magistraţilor români şi/sau a membrilor de familie ori a apropiaţilor acestora.

„Cele trei dosare penale au fost constituite în urma denunţului formulat, în luna septembrie 2025, de către Consiliul Superior al Magistraturii”, a precizat Parchetul General.

Alte articole

România a plătit, în ultimii cinci ani, peste 7 miliarde de lei pe pensiile judecătorilor și procurorilor. Legea pensiilor magistraților este blocată la CCR

Ce salarii au judecătorii din România în 2026. Veniturile lunare, esențiale la calcularea pensiilor ce întrețin ”războiul” magistrați vs. guvern

Citește și : Fostul ministru al Justiției Rodica Stănoiu a încetat din viață, la 86 de ani

Amenințările vin după ce magistrații s-au opus în mod constant proiectului de lege privind creșterea vârstei de pensionare a lor, concomitent cu micșorarea cuantumului pensiei.

O bună parte dintre ei chiar au intrat în grevă, ceea ce a dus la termene amânate sau dosare blocate, în ciuda faptului că prin Legea nr.168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă le este refuzat procurorilor şi judecătorilor dreptul la grevă.

Ilie Bolojan și-a angajat din nou răspunderea în Parlament pe proiectul de lege deși prima tentativă a fost sortită eșecului din pricina inexistenței avizului CSM.

La ședința de plen de marți, în care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pentru legea care crește vârsta de pensionare a magistraților au fost 375 de parlamentari prezenți dintr-un total de 463.

„Proiectul are câteva elemente importante. În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani, cât este acum la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă. acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani. Astăzi avem pensionare la 48 de ani.

De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, așa cum știți, pensia este cât ultimul salariu.

Citește și : Încă un martor cheie în dosarul lui Florian Coldea a murit. Este al doilea deces în dosar, după Dumitru Dumbravă

De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani.”, a transmis atunci Ilie Bolojan.