Noul tip de pensie ar putea fi acordat agricultorilor din zonele necooperativizate care au contribuit la sistemul public înainte de 1990.
Prin proiectul de act normativ dezbătut de senatori, se propune recunoașterea oficială a perioadei în care Legea 5/1977 a fost în vigoare, astfel încât contribuțiile realizate prin activitatea agricolă și prin livrările obligatorii de produse către stat să fie considerate stagiu de cotizare și, prin urmare, cei care au contribuit să primească o pensie.
Potrivit Legii 5/1977, toți românii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, precum și membrii majori ai familiilor acestora, erau obligați să se afle în sistemul de pensii și asigurări sociale. Ei erau considerați asigurați atât pentru activitatea agricolă desfășurată, cât și pentru livrările anuale de produse către fondul de stat, cunoscute drept ”cote la stat”.
Respectivele livrări reprezentau atunci o formă de contribuție recunoscută la sistemul public de pensii. Legea includea un stagiu minim de zece ani, iar dreptul la pensie era imprescriptibil, ceea ce însemna că persoanele își puteau solicita drepturile în orice moment.
Administrarea actelor necesare revenea comisiilor locale din cadrul consiliilor populare. După 1990 însă, comisiile au fost desființate, legea a fost abrogată, iar statul nu a stabilit un mecanism alternativ pentru certificarea vechimii acestor agricultori. În numeroase localități, documentele de atunci nu mai există fizic sau au fost deteriorate, ceea ce a făcut imposibil pentru mulți să probeze că au contribuit la sistemul de pensii.
Conform expunerii de motive a proiectului de lege aflat acum în Senat, o mare parte dintre acești agricultori au astăzi peste 75 de ani. Deși au fost obligați prin lege să contribuie înainte de 1990, nu primesc nicio pensie. Totodată, nu pot beneficia nici de ajutor social deoarece dețin peste 1.000 de metri pătrați de teren, și nici de indemnizații de handicap, neîncadrându-se în criteriile legale.
Documentul amintește și o decizie a Curții Constituționale care subliniază că dreptul la pensie este unul fundamental și că statul are obligația să protejeze persoanele care au contribuit la bugetul asigurărilor sociale, fără a ignora drepturile deja dobândite.
Concret, proiectul de lege propune modificarea Legii 360/2023 privind sistemul public de pensii, prin includerea unei noi prevederi în articolul 13. Aceasta ar recunoaște explicit perioada de activitate agricolă și valoarea produselor livrate la fondul de stat conform Legii 5/1977 ca stagiu de cotizare.
De asemenea, modificarea ar permite acordarea pensiei și celor care au îndeplinit deja condițiile legale cu mult timp în urmă, dar nu au putut valorifica aceste drepturi din cauza lipsei unei reglementări clare.
Noua pensie nu va putea fi cumulată cu veniturile destinate asigurării venitului minim garantat, dar se va putea cumula cu beneficiile generale acordate tuturor pensionarilor.
Proiectul detaliază și documentele necesare pentru depunerea cererii de pensionare, care va putea fi înaintată chiar și după expirarea termenului legal. Astfel, solicitantul va trebui să prezinte acte precum certificatul de naștere, certificatul de căsătorie, o adeverință eliberată de primăria localității în care a existat gospodăria, o copie din Registrul Agricol sau o declarație pe propria răspundere care confirmă îndeplinirea obligațiilor de livrare a produselor la fondul de stat în perioada 1977–1992.
Noul tip de pensie ar urma să fie acordat de la data la care persoana a îndeplinit efectiv condițiile legale, ținând cont de faptul că dreptul la pensie, conform legislației vechi, nu este prescriptibil.
Pentru a deveni lege, proiectul aflat acum în Senat trebuie să fie adoptat și de Camera Deputaților, promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial, după care Guvernul să elaboreze ulterior normele metodologice de aplicare, notează capital.
Citește și Sărbătoarea de Moș Nicolae, motiv de speculă pentru comercianți