Cât au încasat românii din returnarea de ambalaje reciclabile? Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR) a avut un impact economic, la nivelul anuli trecut, de circa 1,49 miliarde de lei, arată studiul privind impactul socio-economic al companiei-administrator RetuRo.
”În termeni absoluţi, analiza impactului economic generat de Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR) administrat de RetuRO arată un efect semnificativ asupra economiei României în anul 2024, însumând aproximativ 1,49 miliarde lei”, se precizează în studiu.
Potrivit realizatorilor cercetătirii, această contribuţie importantă la economie arată influenţe economice pe trei canale principale, primul fiind contribuţia directă – de 677,8 milioane de lei, ce reprezintă valoarea adăugată generată în mod nemijlocit de activitatea RetuRo (personal angajat, cheltuieli operaţionale, investiţii în infrastructură, centre de numărare şi logistică, precum şi servicii achiziţionate).
Contribuţia indirectă, de 482,42 milioane de lei în total, surprinde impactul asupra lanţului de furnizare, respectiv cheltuielile RetuRo pentru achiziţii de bunuri şi servicii, fapt care stimulează activitatea economică a companiilor din amonte – transportatori, furnizori de echipamente, firme de mentenanţă, servicii IT, logistică etc.
Există și o contribuţie indusă, de 331,26 milioane de lei, care reprezintă al treilea canal de important şi reflectă efectele produse în economie de veniturile salariale generate direct şi indirect. Astfel, angajaţii RetuRo şi cei din firmele furnizoare îşi cheltuiesc veniturile în economie (consum de bunuri, servicii, taxe), generând cerere suplimentară în sectoare precum comerţ, servicii, energie sau transport.
Datele incluse în raportul de specialitate relevă faptul că, deşi contribuţia totală a RetuRo la Produsul Intern Brut (PIB) poate părea redusă la prima vedere, fiind de doar 0,085 la sută, „aceasta este perfect coerentă cu structura economică a sectorului pe care îl deserveşte”, spun realizatorii studiului.
În context, sectorul băuturilor răcoritoare, unul dintre principalii generatori de fluxuri de ambalaje, are o contribuţie directă de aproximativ 0,48 la sută din PIB, conform evoluţiei codului CAEN 1107, în perioada 2017-2020, în timp ce conform raportului Oxford Economics, sectorul berii a avut la nivelul anului 2023 o contribuţie directă în PIB de 0,9 la sută.
Aceeași cercetare arată că activitatea de returnare a ambalajelor reciclabile are în România, dincolo de motivația recuperării garanției, argumente ce țin de grija pentru mediu și educarea celor mici în spirit civic.
Astfel, potrivit studiului, tinerii sunt ghidaţi de o motivaţie duală (recuperarea garanţiei – 94 la sută – şi grija pentru mediu – 93 la sută), iar familiile cu copii valorizează SGR preponderent ca pe un instrument educaţional şi moral (exemplu pozitiv 97 la sută, lecţie de responsabilitate 94 la sută).
Tot activitatea de returnare a ambalajelor reciclabile ”joacă un rol esenţial în incluziunea economică a grupurilor vulnerabile”, mai spun realizatorii studiului, care estimează la 520 de lei pe lună banii încasați de cineva care se ocupă cu returnarea.
SGR oferă, conform studiului, ”o activitate economică legală, constantă şi demnă”. ”Venitul mediu obţinut, deşi modest (~520 lei lunar), asigură securitatea financiară de bază şi reduce dependenţa de activităţile informale. Participarea la SGR generează schimbări pozitive extinse, incluzând reducerea deşeurilor menajere şi o planificare mai bună a cumpărăturilor, dovedind transferul atitudinilor sustenabile în viaţa cotidiană. Analiza input-output aplicată sistemului de garanţie-returnare (SGR) operat de RetuRO evidenţiază faptul că funcţionarea acestui mecanism generează efecte economice semnificative pe întreg lanţul valoric – de la producători şi retail, până la reciclatori şi autorităţi locale. Chiar dacă, la nivel macroeconomic, ponderea totală a impactului în PIB rămâne moderată (0,033% în 2024, respectiv 0,057% dacă se includ economiile bugetare locale), structura efectelor arată o integrare economică puternică şi capacitatea sistemului de a activa industrii complementare din economie”, mai spun realizatorii cercetării, potrivit stirileprotv.
Studiul a fost realizat de Academia de Studii Economice din Bucureşti – Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ).