Avertismentul viceguvernatorului BNR: „Dacă deficitul nu scade semnificativ, vor creşte ratele”

Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, explică mecanismele prin care dezechilibrele bugetare determină majorări ale dobânzilor și influențează negativ întreaga economie. Oficialul BNR avertizează că o continuare a creșterii datoriei publice, în lipsa unei ajustări semnificative a deficitului bugetar primar, poate amplifica presiunile asupra costurilor de finanțare ale statului. Aceste presiuni se transferă apoi către sistemul bancar, contribuind la creșterea dobânzilor la depozite și, implicit, la credite, ceea ce afectează direct populația și mediul de afaceri.

„În circumstanțele în care deficitul bugetar pe balanța primară nu va scădea semnificativ, creșterea datoriei publice cu implicațiile aferente va pune presiune pe costurile de finanțare ale statului. Aceasta determină amplificarea costurilor de finanțare ale instituțiilor de credit. În cele din urmă, costuri mai mari la depozitele bancare au efecte ascendente asupra ratelor la credite”, notează Badea într-o analiză publicată pe platforma www.studiifinanciare.ro.

Pentru a ilustra efectele acestor mecanisme, prim-viceguvernatorul BNR oferă și exemple concrete referitoare la randamentele titlurilor de stat și impactul lor asupra ofertei instituțiilor de credit.

„Mai exact, atât timp cât noile emisiuni de titluri de stat oferă, în cazul țării noastre, randamente de 7-8%, instituțiile de credit vor trebui să aibă oferte competitive pentru produsele de economisire, astfel încât să poată finanța creșterea creditării. Aici trebuie avut în vedere faptul că, spre deosebire de depozitele bancare, veniturile obținute din plasamente în titluri de stat sunt scutite de taxe. Șirul de cauzalități menționat anterior poate fi o formă de crowding out prin canalul depozitelor. Spre deosebire de lucrările menționate anterior, această formă de crowding-out se manifestă pe întreg spectrul de produse de creditare, destinate atât investițiilor private, cât și populației. Totuși, nu trebuie pierdut din vedere faptul că finanțarea atrasă de stat în lei, de pe piața locală, se reîntoarce aproape imediat în sistemul bancar și, implicit, în circuitul economic, sub formă de lichidități. Însumând, articolul de față subliniază că, în condiții de dominanță fiscală, creșterea costurilor de finanțare ale statului poate să genereze un fenomen de crowding out pe canalul depozitelor bancare, cu efecte negative asupra stabilității financiare, și, în cele din urmă, asupra activității din sectorul economic real”, arată Badea.

Alte articole

Dobânzile pe care le plătește România reprezintă 10% din veniturile statului și 3% din PIB. Economiștii trag un semnal puternic de alarmă: „Amenință stabilitatea financiară a statului”

„Vor exista disponibilizări în sectorul bugetar, poate 10-15.000 de posturi sau mai mult”. Dilema Guvernului Bolojan în fața reducerii cheltuielilor statului

Citeşte şi: Cresc impozitele la casă și mașină în 2026. Cine va plăti dublu față de anul acesta

Analiza explică și modul în care datoria publică și volatilitatea de pe piețele financiare determină statul să se împrumute la costuri din ce în ce mai mari, ceea ce determină o escaladare generalizată a dobânzilor. Într-o economie în care statul devine principalul competitor pentru resursele financiare interne, instituțiile de credit și investitorii privați sunt nevoiți să se adapteze la noile condiții, iar costurile suplimentare se reflectă în diminuarea creditării și în scăderea investițiilor.

„Într-un context caracterizat de volatilitate, în care datoria publică crește semnificativ, statul accesează o parte importantă din totalul finanțării disponibile pe piața internă, iar presiunile asupra costurilor de împrumut se transmit către întreg sistemul financiar. Astfel, creșterea ratelor dobânzii la titlurile de stat nu doar că amplifică cheltuielile bugetare cu serviciul datoriei, ci și reduce spațiul de manevră al instituțiilor de credit și al investițiilor private în economia reală, obligate să concureze cu statul pentru aceleași resurse financiare. În fapt, presiunea va fi atât pentru atragerea pasivelor bancare sub forma depozitelor cu rate crescute de dobândă, cât și pentru plasamentul activelor bancare, care, pe de o parte, este influențat de posibilitatea de a investi în titluri de stat la rate crescute ale dobânzii și, pe de altă parte, de posibilitatea de a acorda credite bancare ale căror rate ale dobânzii sunt în creștere. În cazul României, toate acestea influențează situația economică, împingând dobânzile în sus și restrângând creditarea economiei reale. Dacă analizăm și perspectivele de creștere ale economiei României pentru anul viitor, conform cărora se așteaptă un deficit de cerere (output gap negativ) de peste 3%, efectele de crowding out se pot amplifica, cu implicații negative asupra potențialului de creștere economică”, conchide Leonardo Badea.

Specialiștii în economie atrag atenția că aceste fenomene pot afecta direct nivelul de trai al populației, deoarece creșterea dobânzilor se traduce în rate mai mari la credite și acces mai dificil la finanțare. În același timp, mediul de afaceri se confruntă cu condiții mai restrictive pentru investiții, ceea ce poate tempera ritmul de dezvoltare economică.

Citeşte şi: Bugetarii nu mai sunt interesați de tichete de vacanță. Numărul voucherelor emise anul acesta a scăzut cu 65%