Diferențele dintre temperaturile din interior și cele de afară au un impact direct asupra nivelului de umiditate. Atunci când afară este foarte rece sau când termostatul centralei termice este setat la o temperatură prea mare, aerul din casă devine mai uscat, deci scade umiditatea. Pe de altă parte, în zilele reci, condensul și igrasia apar mai ușor, mai ales în spațiile slab aerisite.
Există și situații în care umiditatea crește excesiv. Gătitul fără aerisire, uscarea rufelor în casă, dușurile lungi cu ușa băii deschisă sau lipsa ventilației duc la acumularea excesivă a vaporilor de apă. De asemenea, pereții neizolați sau ferestrele care nu se închid etanș permit trecerea aerului cald sau rece și favorizează dezechilibrele de umiditate.
Dacă lucrezi de acasă sau petreci mult timp în locuință, un nivel optim de umiditate devine cu atât mai important pentru sănătate și confort.
Un nivel ridicat al umidității are efecte negative asupra organismului: favorizează dezvoltarea bacteriilor și a microorganismelor dăunătoare, agravează afecțiuni precum astmul și bronșita, creează o senzație de sufocare și dificultate în respirație, încurajează apariția alergenilor, mucegaiurilor și acarienilor.
Și umiditatea prea mică cauzează probleme, cum ar fi deshidratare și senzație permanentă de sete, piele uscată și iritații, tuse uscată și gât iritat, infecții ale sinusurilor, răceli frecvente și corzi vocale iritate, senzație accentuată de frig, mâncărimi la nivelul nasului etc.
Specialiștii susțin că umiditatea ideală în locuință se situează între 30% și 60%, însă aceasta variază în funcție de temperatura de afară:
Între -10°C și 0°C – umiditate sub 40%
Între 0°C și 10°C – umiditate sub 45%
Între 10°C și 20°C – umiditate între 50% și 60%.
Aceste valori sunt orientative, pentru că fiecare persoană are un nivel propriu de confort. De exemplu, unele persoane tolerează bine o umiditate de 30%, în timp ce altele au nevoie de un mediu mai cald și mai umed.
Tipul camerei contează și el. În bucătărie, umiditatea este mai mare, în timp ce în dormitor sau sufragerie, nivelul optim este ceva mai scăzut.
Cel mai simplu mod este să folosești un higrometru. Totuși, există și semne evidente, precum condens pe geamuri, pete de igrasie sau miros de umed = umiditate mare; mobilă sau vopsea crăpată, piele uscată, aer greu de respirat = umiditate scăzută.
Aerisește de câteva ori pe zi; deschide geamul când gătești sau pornește hota; folosește soluții și vopsele antimucegai; utilizează un dezumidificator; evită să usuci rufele în casă; nu uda excesiv plantele, verifică ferestrele și ușile pentru a te asigura că sunt etanșe.
Pune un vas cu apă pe calorifer sau folosește vase speciale; utilizează un umidificator; pulverizează apă în aer cu un spray; alege plante care cresc umiditatea, precum feriga de Boston; după duș lasă aburul să circule prin locuință.