Viitorul primar va moșteni o „zestre” financiară impresionantă: Analiza unui ONG scoate la iveală nereguli din buget

Chiar dacă bugetul Municipiului București ajunge la aproximativ 12 miliarde de lei pentru 2025, peste 80% din sumă acoperă cheltuielile de funcționare. Principală sursă de venit o reprezintă cotele din impozitul de venit, dar sectoarele încasează mai mult decât Primăria Generală, chiar dacă aceasta suportă costurile celor mai scumpe servicii publice, inclusiv termoficare, transport, spitale și plata datoriilor. Referendumul din 2024, validat de cetățeni, deschide posibilitatea unei redistribuiri locale a cotelor, însă aplicarea depinde schimbări legislative naționale.

Privind obligațiile, noul edil va prelua o datorie către ELCEN de peste 1,3 miliarde de lei și restanțe mari către persoanele adulte cu dizabilități. Aproximativ în fiecare an, subvențiile pentru încălzire și transport consumă jumătate din bugetul propriu al Primăriei Capitalei, adică în jur de 3 miliarde de lei. Subvențiile au ajuns la aproape 1,9 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025, iar cheltuielile cu personalul au trecut de 1,6 miliarde.

Citește și: Declarațiile făcute de un sociolog, cine este candidatul cu „un scor foarte mare în rândul tinerilor”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Investițiile planificate pentru 2025 se ridică la 1,6 miliarde de lei, însă majoritatea fondurilor, două treimi, merg către rețeaua de termoficare. Transportul public primește aproximativ 230 milioane lei, sumă insuficientă pentru proiecte majore, precum modernizarea a circa 50 km de linii de tramvai, deși finanțarea europeană este deja aprobată. În plus, Primăria se confruntă cu litigii importante, inclusiv contractul pentru cele 40 de tramvaie de 18 metri, care ar putea genera un impact bugetar suplimentar de aproape 300 milioane lei, potrivit unei analize detaliate realizate de ONG-ul Funky Citizens.

Alte articole

Nicuşor Dan: ”În 2025 s-a încheiat un ciclu electoral prelungit, în care am avut de înfruntat un război hibrid. Democraţia românească a reuşit să facă faţă acestui test”

Fosta USR-istă Cosette Chichirău îl demolează pe Cătălin Drulă: „Băi, a fost foarte strâns scorul. Lui Drulă nu i-au lipsit decât 22 de procente să-l depășească pe Ciucu”

Distribuția resurselor între Primăria Generală și sectoare accentuează dezechilibrele. Sectoarele au venituri fiscale considerabile și derulează investiții ample la nivel local. Însă, Primăria Generală abia acoperă funcționarea serviciilor esențiale. Dacă o redistribuire a cotelor din impozitul pe venit va fi reglementată, situația ar putea și corectată, însă ar afecta domenii gestionate de sectoare precum educația și asistența socială.

Problema urbanistică rămâne una critică, orașul funcționând încă după un PUG din 2000, într-un context urban total schimbat. Noul plan, contractat în 2013 și relansat prin acte adiționale în 2022, este din nou blocat. Consorțiul condus de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” a suspendat lucrările din cauza unor plăți restante. Primăria vorbește despre neînțelegeri tehnice, însă orice întârziere prelungește haosul urbanistic, într-un oraș cu spații verzi de sub 10 metri pătrați pe locuitor și cu infrastructură socială insuficientă.

Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților consideră că viitorul primar trebuie să-și asume o agendă clară pentru finalizarea PUG-ului în primele 100 de zile de mandat, pentru a stabiliza direcția de dezvoltare a orașului.

Citește și: Ion Cristoiu, despre prezența scăzută la votul pentru Primăria Capitalei: „Din 1990 n-am mai pomenit o asemenea lehamite de a ieși la vot”