Aproximativ 3.000 de elevi din Germania au ieșit pe străzile Berlinului pentru a protesta împotriva noii legi a serviciului militar german, după ce politicienii din Bundestag au susținut legislația menită să consolideze forțele armate ale țării.
Parlamentul german a aprobat vineri controversata legislație privind recrutarea, după luni de dezbateri aprinse. Aceasta vine pe fondul unei promisiuni a aliaților NATO de a crește cheltuielile pentru apărare, sporind capacitățile de apărare ale Europei, pe fondul temerilor că războiul Rusiei împotriva Ucrainei s-ar putea extinde peste granițele sale.
Tess Datzer, o protestatară în vârstă de 18 ani din capitala Germaniei, a declarat că consideră că este nedrept ca generația ei să fie nevoită să meargă la război „pentru o țară care face puțin pentru noi”.
„Nu există investiții în pensiile noastre, nici în viitorul nostru, nici în climă. Nu văd motive întemeiate pentru care generația noastră ar trebui să meargă la război”, a declarat ea agenției de știri AFP.
Organizatoarea protestului, Ronja Ruh, a declarat că în Germania se cheltuiește „o sumă incredibilă de bani pentru armată și armament”, în timp ce fondurile pentru serviciile publice de bază lipsesc.
„Când ne uităm în special la școli, există tehnologie învechită, mult prea puțini profesori, clădiri școlare dărăpănate”, a spus ea.
Legea privind serviciul militar din Germania stabilește obiective ambițioase de extindere pentru Bundeswehr, așa cum sunt cunoscute forțele armate ale țării, cu un obiectiv de până la 260.000 de soldați activi – față de 183.000 în prezent – și 200.000 de rezerviști până în 2035.
Mai mult, ea introduce un sistem dublu pentru a stimula recrutarea: un serviciu voluntar mai profitabil, menit să atragă tineri recruți, dar dacă recrutarea este insuficientă, legiuitorii pot acum activa recrutarea bazată pe nevoi.
Pentru a face acest lucru, politicienii ar fi obligați să organizeze un vot în Bundestag. Dacă mai multe persoane sunt eligibile pentru recrutare decât este necesar, recruții ar putea fi selectați aleatoriu.
Toți bărbații născuți după 1 ianuarie 2008 vor fi supuși unei evaluări medicale, o mișcare nemaiîntâlnită de când Germania a suspendat recrutarea în 2011. Atât bărbații, cât și femeile de 18 ani vor fi rugați să își declare disponibilitatea de a servi, deși doar bărbații trebuie să răspundă.
🇩🇪🏴☠️”It’s better to live under Putin’s rule than to go to war”: Mass protests across Germany against the return of mandatory military service
▪️The German parliament approved new rules for military conscription.
▪️Mass protests have begun in 90 German cities, with young people… pic.twitter.com/fK7TJ0Rzim
— Alma Gentil (@Chinoy200096633) December 5, 2025
Țările din Europa – inclusiv Franța, Italia și Belgia, precum și statele nordice și baltice – iau măsuri pentru a extinde serviciul voluntar și a consolida recrutarea obligatorie în forțele lor armate, ca răspuns la provocarea rusească.
Liderii și serviciile de informații europeni cred că Rusia ar putea lansa un atac în altă parte a continentului, cel mai înalt oficial militar al Germaniei, Carsten Breuer, declarând în 2024 că Moscova ar putea fi gata să atace țările NATO în cinci până la opt ani.
La sfârșitul lunii noiembrie, anunțând reintroducerea unei forme limitate de serviciu militar în Franța, la 25 de ani de la încetarea oficială a recrutării, președintele Emmanuel Macron a declarat: „singura modalitate de a evita pericolul este să ne pregătim pentru el”.
„Trebuie să ne mobilizăm, mobilizând națiunea pentru a se apăra, pentru a fi pregătită și a rămâne respectată”, a spus el.
Între timp, liderii europeni au acuzat Moscova că se angajează într-o formă de război hibrid – inclusiv sabotaj de infrastructură, infiltrări cu drone și atacuri cibernetice – în timp ce președintele Vladimir Putin testează limitele NATO.
Aparenta scădere a angajamentului președintelui Statelor Unite, Donald Trump, față de alianță – acuzând Europa că profită de Washington și cerând continentului să devină mai independent din punct de vedere militar – a fost o chestie care i-a împins, de asemenea, pe liderii europeni să acționeze.