Fermisu, prăjitura medicament a Cristelei Georgescu de Crăciun. Șase porţii sunt gata în mai puţin de o oră!

Cristelea Georgescu aduce în prim-plan o rețetă inovatoare, „Feramisu”, o prăjitură vegană cu ingrediente integrale și bogată în fier, creată din dorința de a combina gustul delicios cu beneficiile nutritive. Preparatul s-a născut spontan, inspirat de proiectul Clinica Nera, și se diferențiază prin faptul că oferă o alternativă sănătoasă deserturilor tradiționale, menținând echilibrul între savoare și aportul de nutrienți esențiali, potrivit atât pentru micul dejun, cât și pentru o gustare consistentă, conform site-ului acesteia.

Rețetă Feramisu

Citește și: Ciprian Ciucu îl acuză pe Nicușor Dan că a lăsat dezastru la Primăria Capitalei: „Lucrurile sunt mult prea grave și dacă nu găsim o soluție intrăm în insolvență”

Pentru blat (vegan)

• 1,5 căni făină de mei integral (meiul râșnit sau măcinat);
• între 1,5 – 2 căni suc de măr (se poate și apă sau orice alt lichid ori lapte vegetal; eu am folosit sucul de măr și pe post de îndulcitor și pentru că e ușor acrișor și dă un gust fructos);
• 0,5 cană cocos răzuit (va absorbi și el din lichidul pe care îl puneți);
• 15 curmale (dacă vreți mai dulce, folosiți mai multe, fără probleme); dacă nu aveți, atunci cca 30 ml sirop de agave (sau mai mult, dacă doriți mai dulce, chestie de gusturi), deși n-am nicio speranță în privința valorii nutritive și a relației cu sănătatea a siropurilor de orice fel;
• Nu sunt alimente integrale, singurele pe care le folosesc cu adevărat fără reținere, liniștită;
• 1 linguriță praf de vanilie naturală (folosesc Bourbon);
  opțional: 1 lingură cu vârf de cafea instant de cereale (merge și fără);
• 1 lingură de pudră de roșcove (carob);
• 2 banane (pentru a fi pufos) sau 1 linguriță de Weinstein bio.

Pentru cremă (raw vegan)

• 1,5 căni de nuci caju uscate, puse la rehidratat câteva ore;
• 1 linguriță praf de vanilie;
  opțional: puțină esență de rom
• 0,5 cană suc de portocale proaspăt stors (poate fi și mai mult, dacă vi se pare prea consistentă crema);
• 0,5 cană suc de lămâie proaspăt stors;
• 2 linguri de semințe chia măcinate fin;
• 2 linguri cu vârf de miere cremoasă (arată ca o untură, ca o miere cristalizată, dar este de fapt foarte fină, cremoasă, nu se simte deloc ca fiind cristalizată. Eu o cumpăr de aici);
• 1 linguriță pudră de roșcove pentru ornat.

Timpul de pregătire este de 15 minute, iar cel de coacere de maximum 30 de minute. Indicat este să folosiți o tavă mărimea A4, iar la final veți obține în jur de 6 porții.

Citește și: Bulgaria trece la euro de la 1 ianuarie. Recomandări pentru românii care călătoresc în țara vecină de Sărbători

Blatul

Pentru blat se pun toate ingredientele în blender timp de 2-3 minute sau până se obține o pastă mai groasă, pe care o veți turna apoi în tavă. Se lasă la cuptor timp de 180 de grade, pentru 30 de minute, sau 200 de grade, pentru 20 de minute,

Cheia succesului este să însiropați blatul după ce se răcește, când e călduț. Puteți folosi suc de mere sau apă cu miere și câteva picături de esență de rom pur (bio) sau câteva picături de suc proaspăt de lămâie.

După ce blatul s-a răcit complet, se adaugă crema, apoi se presară deasupra pudra de roșcove, cernută fin.

Crema

În timp ce blatul se coace, se amestecă bine toate ingredientele la blender, până când se obține o pastă fină, cu textura cremoasă. Apoi se lasă la rece până când e gata copt, iar când blatul s-a răcit, se adaugă crema peste și se ornează. Se lasă măcar o oră în frigider.

Rețeta a fost realizată spontan, într-un timp foarte scurt, dintr-o inspirație de moment. Inițial, prăjitura urma să poarte numele „Zi și Noapte”, însă ideea a fost abandonată pentru a evita confuziile cu desertul clasic cu același nume, cunoscut pentru combinația nesănătoasă de zahăr, lapte, ouă și cacao.

Cum s-a născut prăjitura medicament a Cristelei Georgescu

În timpul degustării, discuțiile s-au îndreptat către proiectul Clinica Nera, prima clinică de recuperare oncologică din România, care va include și un centru de cercetare. De aici a apărut și o a doua variantă de nume, „Nera”. Totuși, Cristela Georgescu a vrut ca denumirea să reflecte și valoarea nutritivă a preparatului, în special conținutul ridicat de fier.

Astfel a luat naștere numele „Feramisu”: „Fe”, de la fier, „ra”, inspirat de Nera, și „misu”, o trimitere jucăușă la celebrul desert. Prăjitura conține ingrediente bogate în fier, precum meiul, semințele de chia și nucile caju, iar prezența vitaminei C contribuie la absorbția eficientă a acestui mineral.

Accentul pus pe fier nu este întâmplător, mai ales în contextul preocupărilor frecvente legate de alimentația vegetariană, în special în rândul mamelor. Preparatul este gândit ca un aliment complet, care poate fi consumat fără rezerve, inclusiv la micul dejun sau la cină.

Departe de a fi doar un desert, „Feramisu” este prezentat ca un aliment funcțional, cu rol nutritiv și terapeutic, în acord cu principiul formulat de Hipocrate: alimentele pot fi medicamente, iar medicamentele pot fi alimente.