EXCLUSIV Șefa Curții de Apel, interviu exploziv la România TV. Liana Arsenie demască noi abuzuri în justiție, care pun în pericol independența judecătorilor: “Pot prezenta fapte și dovezi. Dincolo de așteptările mediatice sau politice, exercitarea acestor presiuni duce la slăbirea statului de drept”

Șefa Curții de Apel București revine într-un interviu exclusiv pentru România TV. Liana Arsenie, care a înfruntat-o pe Laura Codruța Kovesi, rupe tăcerea și demască noi abuzuri.
Cătălina Burghelea
18 dec. 2025, 21:09
EXCLUSIV Șefa Curții de Apel, interviu exploziv la România TV. Liana Arsenie demască noi abuzuri în justiție, care pun în pericol independența judecătorilor: “Pot prezenta fapte și dovezi. Dincolo de așteptările mediatice sau politice, exercitarea acestor presiuni duce la slăbirea statului de drept”
România TV

Șefa Curții de Apel, Liana Arsenie, arată cum se manipulează justiția

Liana Arsenie: Prin intervenția pe care am avut-o aseară am vrut să fac un apel la memoria instituțională și la onestitatea profesională. Nu, nu sunt normale, nu sunt firești, nu sunt legale astfel de interacțiuni între corpul profesional al judecătorilor și cel al procurorilor, pentru că rolurile sunt diferite. Justiția se înfăptuiește prin Înalta Curte și prin instanțele stabilite conform legii, adică prin judecători. Rolul procurorului nu poate fi altul decât cel conferit de lege: nu participă la deliberare și la luarea deciziei alături de judecător. Procurorul formulează o acuzație, aceasta este pusă în discuție în condiții de egalitate a armelor cu părțile pe care le acuză, iar judecătorul este singurul care decide.

România TV: Este normal ca procurorul să își susțină cauza, însă am văzut că doamna procuror și-a depășit atribuțiile și a exercitat o presiune excesivă. Ați mai vorbit cu dumneaei după sau înainte de ședință?

Vezi și EXCLUSIV Șefa Curții de Apel București, Liana Arsenie, aruncă bomba! Acuză o fostă procuroare DNA, în prezent subalternă a Laurei Codruța Kovesi, că i-a cerut să dea o anumită soluție în dosarul Liei Olguța Vasilescu!

Liana Arsenie: Presiunea, cu excepția celei din sala de judecată, a existat în preziua ședinței, când doamna procuror a venit la mine în birou și mi-a spus în mod expres care trebuia să fie soluția în cauza respectivă. I-am răspuns politicos, deși eram șocată, pentru că nu mi-am putut imagina că poate exista o astfel de interacțiune între un procuror și judecătorul de ședință. I-am spus că vom pune cauza în discuție, fiind dreptul părților, însă a insistat: „Nu, nu, trebuie să trimiteți la Înalta Curte”.

România TV: Cum a venit? S-a autoinvitat, v-a anunțat înainte?

Liana Arsenie: A venit pur și simplu. Ne-a anunțat cine este, a spus că intrăm în dosar a doua zi și mi-a comunicat explicit care ar trebui să fie decizia. Acest lucru nu este legal. Este în afara oricărei dispoziții legale. La judecată procurorul participă doar în sala de judecată, nu la deliberare. Deliberarea este apanajul exclusiv al judecătorului. În niciun caz procurorul nu participă la studierea cauzei înainte de ședință. Nu există un astfel de cadru legal.

România TV: Vi s-a părut că a fost trimisă acolo de cineva?

Liana Arsenie: Nu pot să speculez. Spun doar că a venit în birou să îmi spună care va trebui să fie decizia în dosar.

România TV: După ședință ați mai interacționat cu dumneaei? A mai încercat să vă caute sau să vă amenințe?

Liana Arsenie: Nu. Aceasta a fost singura interacțiune, cea din preziua ședinței și cea din sala de judecată. Nu au mai existat alte interacțiuni, nici cu mine, nici cu colegii mei.

România TV: Deci un procuror, pe vremea când șef la DNA era doamna Kovesi, a venit la dumneavoastră în birou să vă spună ce sentință să pronunțați?

Liana Arsenie: Da.

România TV: Vi s-a mai întâmplat vreodată ca un procuror să vină înainte de ședință să vă ceară o anumită soluție?

Liana Arsenie: Până acum, niciodată. Au mai existat sugestii, pentru că aceste forme de influență pot îmbrăca multiple variante, însă să vină direct să ceară o soluție nu mi s-a mai întâmplat. A fost un moment de referință în cariera mea, pentru că nu credeam că un procuror și-ar putea permite o asemenea ingerință.

România TV: Era un dosar în care inculpată era Lia Olguța Vasilescu. Credeți că presiunile au venit pentru că dumneaei era implicată?

Liana Arsenie: Nu fac speculații. Pot prezenta fapte și dovezi.

România TV: La vremea respectivă existau protocoalele cu SRI, se vorbea despre sentințe stabilite prin intermediul „plicurilor galbene”. Vi s-a întâmplat vreodată să vină cineva cu un astfel de plic?

Liana Arsenie: La mine nu a ajuns niciun plic galben. Dacă ne referim la protocoale, poate ar trebui revăzută ancheta Inspecției Judiciare din 2019. Acolo există suficiente date care pot contura o imagine reală a ceea ce s-a întâmplat cu acele protocoale aflate în afara cadrului legal.

România TV: Vedem că, de câteva zile, există o presiune mare, însă nu pe tot sistemul de justiție, ci pe dumneavoastră, pe doamna Savonea și pe domnul Voineag. De ce credeți că presiunea este concentrată doar pe dumneavoastră?

Liana Arsenie: DNA, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București sunt instituții reprezentative pentru sistemul de justiție, cu un volum mare de activitate. DNA, prin atribuțiile conferite de lege, instrumentează cauze de o importanță deosebită. Slăbirea acestor 3 piloni esențiali creează premise.

Citește și EXCLUSIV Șefa Curții de Apel, Liana Arsenie, intervine după ce „eroina” Recorder, Raluca Moroșanu, a fost recuzată: „Același narativ manipulativ”

România TV: De când sunteți președinta Curții de Apel București, ați simțit vreo presiune din partea politicului?

Liana Arsenie: Nu, niciodată.

România TV: Simțiți că se încearcă o preluare a justiției de către politic?

Liana Arsenie: Până acum, nu. În prezent însă vedem o dorință clară și accentuată de preluare a puterii judecătorești. Care sunt rațiunile din spate nu știu, dar este evident. Sunt folosite mecanisme prin care puterea judecătorească trebuie să fie slăbită. Aceasta nu poate fi slăbită doar prin numiri sau intervenții legislative intempestive, ci și prin segregarea corpului magistraților, împărțirea acestora în „judecători buni” și „judecători răi” și, extrem de grav, prin instigarea opiniei publice împotriva magistraților. Judecătorul trebuie să fie liber de orice fel de presiune. Dincolo de așteptările mediatice sau politice, exercitarea acestor presiuni duce la slăbirea statului de drept.