Avertizare meteo: Risc crescut de îngheţ în zilele următoare. Vom avea zăpadă de Crăciun şi Revelion? Prognoza ANM

Meteorologii ANM anunţă trei săptămâni cu temperaturi sub cele specifice perioadei, începând din 29 decembrie , în toată ţara, iar începând din 5 ianuarie, timp de două săptămâni, sunt prognozate cantităţi mari de precipitaţii în regiunile extracarpatice.

Prognoza ANM săptămâna 22.12.2025 – 29.12.2025

Valorile termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, posibil uşor mai ridicate în regiunile vestice, dar şi mai coborâte în cele nord-estice

Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile sudice şi sudestice, dar şi deficitar în cele nord-vestice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

Prognoza ANM săptămâna 29.12.2025 – 05.01.2026

Temperaturile medii vor fi mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile extracarpatice.

Alte articole

PROGNOZA METEO de Crăciun 2025, scenarii sumbre de la ANM: răcire puternică şi precipitaţii puţine sau răcire moderată şi precipitaţii accentuate

PROGNOZA METEO LUNARĂ. Iarna de Sărbători va fi doar în pozele cu AI. Anunţul meteorologilor pentru Crăciun 2025 şi Revelion 2026

Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în cea mai mare parte a ţării.

Prognoza ANM săptămâna 05.01.2026 – 12.01.2026

Temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă, în majoritatea regiunilor, potrivit ANM.

Regimul pluviometric va fi uşor excedentar în regiunile extracarpatice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

Prognoza ANM săptămâna 12.01.2026 – 19.01.2026

Mediile valorilor termice se vor situa uşor sub cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor fi uşor excedentare în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale

Compania Apa Brașov avertizează utilizatorii că, potrivit ANM, până la finalul anului, temperaturile nocturne pot coborî până la –8°C, existând un risc ridicat de îngheț al contoarelor și instalațiilor de apă, situație care poate duce la avarii și la întreruperea furnizării apei potabile.

Compania Apa Brașov informează utilizatorii că, în perioada 18 – 31 decembrie 2025, temperaturile nocturne vor scădea până la –8 grade Celsius, ceea ce determină un risc crescut de îngheț al contoarelor și instalațiilor de apă.

Înghețul poate provoca deteriorarea contorului de apă, avarii ale instalațiilor și, în consecință, întreruperea furnizării apei potabile pentru perioade mai lungi de timp.

Pentru utilizatorii care au căminul de branșament amplasat pe proprietate, Compania Apa Brașov reamintește că, potrivit Ordinului nr. 90/2007, responsabilitatea întreținerii instalației de apă și a protejării contorului revine în totalitate clientului.

În aceste condiții, costurile de înlocuire a contorului de apă sau de reparare a instalației deteriorate din cauza înghețului vor fi suportate de către utilizator

Recomandările Companiei Apa Brașov pentru prevenirea înghețului

Pentru a evita situațiile neplăcute cauzate de temperaturile scăzute, Compania Apa Brașov recomandă:

• Izolarea termică a căminului de apometru cu polistiren sau alte materiale termoizolante care nu absorb apa, inclusiv izolarea capacului;

• Reducerea suprafețelor gurilor de ventilație pentru contoarele amplasate în subsoluri, astfel încât temperatura să rămână peste limita de îngheț;

• Golirea instalației de apă în cazul în care lipsiți de la domiciliu pe perioada iernii; acolo unde este posibil, se recomandă montarea unui robinet de golire după apometru.

În cazul în care constatați că instalația este înghețată nu încercați să o dezghețați singuri, nu folosiți flacără deschisă și nu turnați apă fierbinte pe contor sau pe conducte.

Iernile cu zăpadă vor dispărea treptat în România

Zăpada va deveni un lux în cele câteva zeci de zile de iarnă pe an, iar durata verii va continua să crească, arată cele mai recente cercetări ale oamenilor de știință. În jurul anului 2100, durata verii va depăși toate recordurile.

România numără peste 200 de localități declarate stațiuni turistice (55 de interes național și 166 de interes local), iar multe dintre acestea sunt considerate stațiuni montane, căutate iarna pentru zăpadă.

Schimbările climatice au făcut însă ca ninsorile să se lase tot mai mult așteptate, iar administratorii multor stațiuni să renunțe la investiții în pârtii și instalații de schi și să se orienteze spre promovarea lor ca stațiuni „all-season” (pentru întregul an), excursiile montane luând locul invitațiilor la schi sau săniuș.

PROGNOZA METEO de Crăciun 2025, scenarii sumbre de la ANM: răcire puternică şi precipitaţii puţine sau răcire moderată şi precipitaţii accentuate

Valurile de căldură au devenit „noul normal”, secetele vor fi mai lungi și mai severe, iar încălzirea prognozată până în anul 2100 pentru România, în scenariul pesimist, va fi de +4,24 grade Celsius, mai arată raportul.

Veri mai lungi ca niciodată până în 2100

În ultimii ani, mai mult cercetări asupra climei arată că durata anotimpurilor s-a modificat sub influența încălzirii globale, iar condițiile asociate de obicei cu vara ar putea dura, în deceniile următoare, până la jumătate de an, în timp ce iarna s-ar putea reduce la mai puțin de două luni. Unele studii au ajuns la astfel de concluzii încă din 2021, iar altele le-au confirmat în anii următori și recent.

„Constatăm că vara, în regiunile de latitudine medie din Emisfera Nordică, s-a prelungit, în timp ce iarna s-a scurtat, ca urmare a modificării momentelor de debut și de retragere ale acestora, schimbări însoțite de primăveri și toamne mai scurte. Astfel de modificări ale duratei și debutului anotimpurilor pot fi atribuite, în principal, încălzirii generate de gazele cu efect de seră. Chiar dacă ritmul actual al încălzirii nu se va accelera, schimbările sezoniere vor continua să se accentueze în viitor. În scenariul «business as usual» (n.r. – lucrurile merg mai departe ca până acum), se estimează că vara va dura aproape jumătate de an, iar iarna mai puțin de două luni până în anul 2100”, informau autorii studiului „Schimbarea duratei celor patru anotimpuri din cauza încălzirii globale”, publicat în 2021 de oameni de știință din China.

Modificarea „ceasului” anotimpurilor indică perturbarea sezoanelor agricole și a ritmurilor de activitate ale speciilor, o frecvență mai mare a valurilor de căldură, a furtunilor și a incendiilor de vegetație, ceea ce înseamnă riscuri sporite pentru omenire, arătau cercetătorii chinezi.

Vară mai lungă cu 42 de zile până în 2100

Un alt studiu publicat în noiembrie 2025 de oameni de știință de la Royal Holloway, University of London, cu titlul „Răspunsul constant al verilor europene la gradientul latitudinal de temperatură de-a lungul Holocenului”, arată că verile din Europa ar putea fi mai lungi cu până la 42 de zile până la sfârșitul secolului XXI.

Oamenii de știință au ajuns la această concluzie după ce au analizat straturi vechi de mâl depuse pe fundul lacurilor europene, care funcționează ca un fel de „calendar climatic”. Aceste sedimente stratificate sezonier înregistrează modul în care verile și iernile s-au modificat de-a lungul ultimilor 10.000 de ani, permițând cercetătorilor să revină la o perioadă cu condiții similare celor de astăzi: optimumul climatic holocen, din urmă cu aproximativ 9.500–5.500 de ani.

„Este bine înțeles faptul că, în ultimele decenii, verile au devenit tot mai fierbinți și mai lungi. Noul studiu arată însă că tendința observată astăzi reflectă condiții similare celor existente în Europa acum aproximativ 6.000 de ani, când o încălzire naturală a Arcticii a prelungit sezonul cald până la aproape 200 de zile pe an, o durată comparabilă cu cele mai extreme veri din epoca modernă”, a transmis Universitatea Royal Holloway din Londra, într-un comunicat de presă.

Potrivit autorilor studiului, în centrul cercetării se află un concept-cheie al fizicii atmosferei, numit gradientul latitudinal de temperatură (LTG), adică diferența de temperatură dintre Arctica și Ecuator. Acest gradient alimentează vânturile puternice care aduc aer dinspre Oceanul Atlantic spre Europa și care ghidează sistemele meteorologice deasupra continentului.

„Pe măsură ce Arctica se încălzește de până la patru ori mai rapid decât media globală, această diferență de temperatură se reduce, ceea ce face ca curenții de aer să încetinească și să devină mai sinuoși. Rezultatul este apariția unor tipare de vreme de vară mai persistente, valuri de căldură mai îndelungate și un sezon cald care se extinde tot mai mult”, arată autorii studiului.

Laura Boyall, autoare a studiului, a explicat că, atunci când contrastul de temperatură dintre Arctica și latitudinile medii slăbește, vara din Europa se extinde.

„Rezultatele noastre arată că acesta nu este doar un fenomen modern, ci este o caracteristică recurentă a sistemului climatic al Pământului. Diferența este însă viteza, cauza și intensitatea schimbării”, a afirmat cercetătoarea, în comunicatul transmis de universitatea londoneză.

Proiecțiile până la sfârșitul secolului arată că, dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor continua la nivelurile ridicate actuale, Europa ar putea înregistra zile suplimentare de vară, doar ca răspuns natural la schimbările climatice.

Studiul mai arată că ritmul schimbării înseamnă aproximativ șase zile în plus de vară pentru fiecare grad cu care scade diferența de temperatură dintre Ecuator și Polul Nord. Conform tendinței actuale de încălzire a Arcticii, acest lucru ar putea duce la până la opt luni de vreme specifică verii până la sfârșitul secolului, notează oamenii de știință.

„Știm de mulți ani că verile devin mai lungi și mai fierbinți în Europa, dar există un grad ridicat de incertitudine în privința modului și a cauzelor acestui fenomen. Cercetarea noastră a arătat că anotimpurile europene au fost influențate de gradientul de temperatură timp de mii de ani, ceea ce oferă informații valoroase pentru prognozarea mai precisă a schimbărilor viitoare. Rezultatele arată cât de profund este conectată vremea Europei la dinamica climatică globală și cum înțelegerea trecutului ne poate ajuta să facem față provocărilor unei planete aflate într-o schimbare rapidă”, a informat Celia Martin-Puertas, cercetătoarea principală a studiului.

Un ciclon-bombă se îndreaptă către Europa după ce a atins intensitatea maximă în America. „Frigiderul lumii” se încălzeşte însă accelerat

Cercetarea concluzionează că emisiile industriale de aerosoli și mecanismele interne de răspuns ale sistemului climatic al Pământului ar putea contribui, de asemenea, la remodelarea ritmului anotimpurilor din Europa, cu consecințe profunde asupra ecosistemelor, resurselor de apă, agriculturii și sănătății publice.

Meteorologii Accuweather au modificat prognoza: Ninge sau nu în București de Crăciun și de Revelion?

Nu doar ANM, ci şi meteorologii Accuweather au modificat  prognoza meteo. Aceştia nu mai anunță ninsori nici de Crăciun și nici de Revelion, în București. De Crăciun însă, în Capitală, va ploua. Pe data de 25 decembrie, temperaturile se vor situa între 5 grade și 1 grad C, astfel că minimele și maximele se vor menține pozitive. Temperaturile mai scad cu două grade pe timpul zilei, în a doua zi de Crăciun, pe 26 decembrie, urmând ca minimele să coboare până la minus un grad C. Ajunul Crăciunului aduce o atmosferă mohorâtă, înnorată, și temperaturi între 5 și 2 grade C.

La finalul lunii, pe 31 decembrie, în București, va fi o atmosferă rece, dar însorită. Temperaturile se vor situa între 0 și minus 6 grade C, dar tot nu va ninge. La data de 1 ianuarie 2026, norii își vor mai face apariția, dar nu vor fi precipitații sub formă de ninsoare. Temperaturile se vor situa între -1 și -6 grade C, în București. Pe 2 ianuarie 2026 va fi mai frig, iar temperaturile se vor situa între -1 și -7 grade C. Temperaturile mai cresc cu un grad pe 2 ianuarie 2026, cu temperaturi între 0 și -6 grade C.

Așadar, meteorologii Accuweather anunță că bucureștenii vor avea parte de Sărbători fără zăpadă și nici venirea lui 2026 nu aduce ninsori în Capitală. Rămâne de văzut când vor veni ninsorile în București, în perioada iernii.