Potrivit premierului, tentația politicienilor de a susține public doar ideile care „sună bine” pentru electorat riscă să conducă la decizii greșite, cu efecte negative pe termen mediu și lung. Ilie Bolojan a arătat că experiența ultimelor decenii demonstrează faptul că reforme prezentate inițial drept soluții miraculoase nu au produs întotdeauna rezultatele așteptate, iar sistemul de vot nu este, în sine, o garanție a performanței administrative.
„Ar suna bine să spun asta. Electoratul nostru vrea acest lucru. Nu că nu susțin. Trebuie să nu le mai spunem întotdeauna românilor ce le-ar place să audă. Trebuie să încercăm să le spunem adevărul”, a afirmat Bolojan.
Premierul a explicat că alegerea unui sistem electoral nu poate asigura automat calitatea unui primar sau a unui ales local, chiar dacă poate influența nivelul de legitimitate politică. În opinia sa, fiecare formulă de vot vine cu beneficii și riscuri care trebuie asumate în mod conștient.
„Nu sistemul de vot îți garantează că ai un primar bun sau unul rău. Fiecare sistem are niște avantaje și dezavantaje”, a spus premierul, subliniind că istoria recentă oferă suficiente exemple de decizii politice adoptate sub presiunea popularității momentane.
Ilie Bolojan a invocat introducerea votului uninominal ca exemplu de reformă susținută masiv la început, dar abandonată ulterior, după ce efectele practice s-au dovedit problematice.
„Vă rog să vă aduceți aminte când a apărut votul uninominal. Ce entuziasm a fost. Ce-a ieșit? După un mandat și-au dat seama că nu este bine și s-a revenit la vechiul sistem. Pentru că o idee care aparent sună bine, atunci când este tradusă în practică, poate să iasă prost”, a explicat el.
Referindu-se strict la alegerile locale, premierul a arătat că scrutinul într-un singur tur are tendința de a favoriza stabilitatea administrativă și continuitatea în funcții. Ilie Bolojan a vorbit și din experiența personală, menționând că a câștigat mandate atât în sistemul cu două tururi, cât și în cel cu un singur tur.
„Alegerile dintr-un singur tur favorizează stabilitatea pe funcție. Eu am fost și pe două tururi și pe un tur. Am câștigat din primul tur și când a fost alegerea din două tururi, pentru că am avut peste 50%”, a declarat Bolojan.
În acest context, premierul a explicat că votul într-un singur tur poate contribui la consolidarea scenei politice locale și la formarea unor consilii locale mai coerente, deoarece „forțează partidele să nu se pulverizeze”.
Pe de altă parte, Ilie Bolojan a arătat că alegerile în două tururi sunt asociate, de regulă, cu dorința de schimbare, dar și cu un demonstrat grad mai mare de fragmentare politică.
„Alegerile din două tururi favorizează în general schimbarea, pentru că în turul doi se ajunge de obicei la un referendum împotriva primarului în funcție. Favorizează pulverizarea, pentru că fiecare încearcă, oricum, poate intră în turul doi”, a spus premierul, avertizând că acest mecanism poate conduce la o „fărâmițare politică” excesivă.
Șeful Guvernului a insistat că dezbaterea dintre cele două sisteme nu ar trebui să ocupe un loc central în agenda publică, în detrimentul calității clasei politice și a administrației locale.
„Soluția nu e neapărat să te bați pentru unul din sisteme. Soluția este să te bați pentru o lume politică formată din oameni profesioniști, serioși, atașați de localitatea respectivă, care, dintr-un tur sau din două tururi, știu că stau cu fruntea sus și își fac datoria”, a afirmat premierul.
Ilie Bolojan a adus în discuție și exemple din alte state europene, în special Germania, unde, potrivit acestuia, există o tendință de revenire la alegerile într-un singur tur, corelată cu mandate mai lungi pentru aleșii locali.
„Să știți că în Germania au avut alegeri din două tururi și acum aproape toate landurile au trecut la un singur tur”, a declarat Bolojan.
Premierul a menționat și cazul primarului din Stuttgart, care a avut două mandate consecutive, însumând 16 ani, ca exemplu de stabilitate administrativă.
„Este o logică: dacă sunt alegeri repetate, guvernezi electoral. În loc să te ocupi de lucruri serioase pe termen lung, vii cu tot felul de lucruri din astea și nu faci performanță”, a spus premierul.
În final, Ilie Bolojan a subliniat că orice modificare a legislației electorale trebuie să țină cont de realitățile politice din Parlament și de existența unei majorități capabile să susțină schimbarea.
„Trebuie să le spunem cetățenilor adevărul: care sunt avantajele și care sunt dezavantajele. Și dacă optezi pentru un sistem, trebuie să constați că ai masa critică să îl pui în practică. Dacă nu există această masă critică, și astăzi nu există această masă critică în Parlament, atunci degeaba susții ceva”, a concluzionat premierul.