Potrivit oficialului BNR, statul continuă să cheltuie peste nivelul resurselor disponibile, iar deficitul bugetar rămâne la cote îngrijorătoare. În lipsa unor ajustări urgente, presiunea se va transfera în anii următori, când soluțiile vor fi mai dificile și mai costisitoare.
În plus, depășirea pragului de 60% din PIB restrânge opțiunile statului și reduce spațiul de manevră economică. Potrivit specialiștilor, soluția este una singură: stabilizarea rapidă a datoriei. Altfel, nota de plată va veni mai târziu și va aduce costuri și mai greu de suportat!
Instituţia condusă de Mugur Isărescu subliniază că România se află într-o poziție mai vulnerabilă decât alte state din regiune. Deși nivelul datoriei publice nu este cel mai ridicat, costurile de finanțare sunt semnificativ mai mari, iar povara dobânzilor apasă tot mai greu asupra bugetului de stat.
„Cu excepţia Ungariei, care, după criza financiară din 2008-2009 a avut aproape constant un nivel al datoriei publice peste 70% din PIB (cu excepţia anilor 2018 şi 2019, conform datelor AMECO), celelalte ţări din regiune nu au avut experienţa unui nivel al datoriei publice mai mare de 60%.
Totuşi, noua normalitate observată după izbucnirea crizei pandemice şi a războiului din Ucraina arată condiţii economice, dar şi financiar-monetare, total diferite faţă de cele care au caracterizat perioada post-criză.
Mai exact, dacă în perioada post-criză am avut minime istorice ale dobânzilor, însoţite de un nivel redus al inflaţiei şi rate considerabile de creştere economică, tabloul macro-financiar actual este caracterizat de condiţii semnificativ diferite”, arată Leonard Badea, viceguvernator BNR, într-o analiză publicată de Ziarul Financiar.
Articolul integral este AICI.