Tradiții și obiceiuri în Ajunul Crăciunului, ziua în care satele prind glas. De la Moș Ajun și pițărăi, la stele, colinde și urări de belșug

În Ajunul Crăciunului, în Banat, sudul Transilvaniei, Oltenia, Muntenia și sudul Moldovei se merge la colindat, iar în noaptea de 24 spre 25 decembrie copiii pleacă cu Moș-Ajunul. Strigătele lor răsună în cete mai mici sau mai mari: „Bună dimineaţa la Moş-Ajun!”. Unii adaugă „Că-i într-un ceas bun!” sau „Da-i mai bună a lui Crăciun!”.

Prin sudul Olteniei, copiii lasă paie în curte, pentru ca gospodina să aibă pui mulți peste an. În sudul și vestul țării, copiii sunt numiți „pițărăi”. Unii poartă colindețe – bețe de alun, lungi și groase, decojite în spirală și afumate, ca să fie împestrițate cu alb și negru. Cu ele întețesc focul din vatră, „ca să fie păsări multe în curte tot anul”. Unii ating și vacile, „ca să fete viței frumoși”, sau vitele bolnave, „pentru sănătate”.

Citește și: Ajunul Crăciunului 2025. Tradiţii şi superstiţii care aduc belşug în case şi sănătate celor ce locuiesc în ele. De ce este bine ca la cina din Ajunul Naşterii Domnului să pui pâine sub masă

Tradiții și obiceiuri în Ajunul Crăciunului

Prin unele sate, gazdele le dau copiilor farfurii cu semințe de grâu, dovleac sau porumb, iar conducătorul cetei le aruncă în sus, „ca să crească grânele cât casa”. În Țara Hațegului, copiii merg împreună în pițărăi. Când apar la capătul uliței, ies la porți bătrânele, cu coșuri pline de mere, pere, nuci și colăcei. Copiii trec și urează: „Rod în grâu, rod în grâu!”.

Alte articole

Tradiții și superstiții în Ajunul Crăciunului. Ce trebuie să ai în portofel pe 24 decembrie

Horoscop 24 decembrie 2025. Ajunul Crăciunului aduce energii pozitive pentru toate zodiile

În zilele Nașterii Domnului sau chiar din Ajun și până la Bobotează, copiii până în 7–8 ani merg cu steaua.

„Steaua nu se face oricum! Pe o sită veche se prind 5, 6, 8 sau 12 coarne triunghiulare, care se leagă între ele prin sfori. Se acoperă totul cu hârtie colorată, tăiată mărunt, cu bucăţele de oglindă, iar în centru se lipeşte o icoană de hârtie. În interior se agaţă un clopoţel şi stelarul o va mişca în ritmul cântecului”, explică Ana Pascu, muzeograf la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Ea spune că „cântecele de stea au fost compuse de către preoţi sau învăţători şi se referă la Naşterea Domnului, uciderea pruncilor de către Irod, steaua care i-a condus pe magi, darurile crailor”.

În Valea Jiului, copiii merg cu trei stele: una mare, una mijlocie și una mică, fiind însoțiți de părinți sau băieți mai mari îmbrăcați în păstori, cu cojoc, căciulă de oaie, clopote la brâu și bâtă de corn.

În Ajun, pițărăi nu sunt doar copiii, ci întreg satul. Sute de oameni, îmbrăcați în costume tradiționale, se adună și pornesc din casă în casă. Stegarii merg în frunte, cu steaguri împodobite cu clopoței, mărgele, beteală, oglinzi și batiste brodate. Se începe cu casa preotului, apoi a primarului.

Gazdele pregătesc cutii mari cu biscuiți, fructe și dulciuri. Se împart și platouri cu „sămânță”, sticle de pălincă împodobite, iar la fiecare urare se aude răspunsul ritualic: „Mare mulţam, mare mulţam!”.

Citește și: Greșeala pe care mulți o fac atunci când împodobesc bradul de Crăciun. Culoarea care ar trebui evitată

Muzeograful Ana Pascu subliniază: „Există colinde de băiat, de fată, de doliu, de tineri însurăţei, de ciobani, de pescari. Dacă stăpânul casei este gospodar, cântă despre bogatul cel milostiv”.

După colindat, tinerii organizează petreceri, iar darurile strânse sunt împărțite. Majoritatea colindelor vorbesc despre viața pământească a lui Iisus, de la Naștere la Răstignire, despre Maica Domnului, magi, stea și mila creștină.

„Până şi refrenul «Lerui, Doamne» vine din «Halleluiah Domine»!”, mai spune Ana Pascu.