Măsura, anunțată de Departamentul de Stat al SUA, prevede interdicția de intrare pe teritoriul american pentru persoanele vizate, chiar dacă cetățenii europeni beneficiază, în mod obișnuit, de călătorii fără viză în Statele Unite. Practic, sancțiunea constă în refuzarea autorizației electronice ESTA, necesară pentru accesul în SUA. Decizia este justificată de Washington prin acuzații de „cenzură” și de afectare a intereselor americane, într-un context mai larg de confruntare între administrația Trump și instituțiile europene pe tema reglementării spațiului digital.
Secretarul de stat american Marco Rubio a susținut că aceste sancțiuni reprezintă un răspuns la ceea ce administrația de la Washington consideră a fi presiuni nejustificate asupra companiilor americane de tehnologie.
„De prea mult timp, ideologii europeni depun eforturi concertate pentru a constrânge platformele americane să sancţioneze opiniile americane cărora li se opun”, a transmis Rubio într-un mesaj publicat pe rețeaua X.
Oficialul american a adăugat că „Administraţia Trump nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extrateritorială”, denunțând existența „unui complex industrial mondial al cenzurii”.
Printre persoanele sancționate se află și francezul Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă în perioada 2019–2024 și unul dintre arhitecții principali ai Regulamentului european privind Serviciile Digitale (Digital Services Act – DSA), cadrul legislativ prin care Uniunea Europeană a introdus obligații stricte pentru marile platforme online în ceea ce privește moderarea conținutului și combaterea dezinformării.
Breton a reacționat ferm, calificând decizia administrației Trump drept un „val de macartism”, într-o referire directă la campaniile anticomuniste din Statele Unite ale anilor ’50.
Fostul comisar european a subliniat sprijinul politic larg de care s-a bucurat legislația europeană privind serviciile digitale.
„Ca o aducere aminte: 90% din Parlamentul European – ales democratic – şi cele 27 de state membre au votat în unanimitate DSA. Prietenilor noştri americani: Cenzura nu este acolo unde credeţi că este”, a transmis Thierry Breton.
Citește și: Șeful armatei libiene a murit într-un accident aviatic produs în Turcia
Reacții critice au venit și din partea autorităților franceze. Șeful diplomației de la Paris, Jean-Noël Barrot, a declarat că „popoarele Europei sunt libere şi suverane şi nu pot permite ca regulile care guvernează spaţiul lor digital să le fie impuse de alţii”, subliniind poziția fermă a Franței în apărarea cadrului normativ european.
Pe lângă Thierry Breton, sancțiunile anunțate de Washington îi vizează și pe lideri ai unor organizații cunoscute pentru activitatea lor în combaterea dezinformării și a discursului instigator la ură. Este vorba despre Imran Ahmed, director al Centre for Countering Digital Hate (CCDH) din Marea Britanie, Clare Melford, reprezentantă a Global Disinformation Index (GDI), precum și despre Anna-Lena von Hodenberg și Josephine Ballon, ambele asociate cu organizația germană HateAid.
Decizia se înscrie într-o ofensivă mai amplă a administrației Trump împotriva reglementărilor europene din domeniul digital, considerate la Washington o amenințare la adresa libertății de exprimare și a intereselor economice americane. Tensiunile s-au amplificat în special după ce Uniunea Europeană a aplicat, la începutul lunii decembrie, o amendă de 140 de milioane de dolari platformei X, deținută de Elon Musk. Marco Rubio a calificat atunci sancțiunea drept un „atac asupra tuturor platformelor tehnologice americane şi a poporului american de către guverne străine”.
Noua Strategie de securitate națională a Statelor Unite conține critici explicite la adresa instituțiilor europene, a politicilor de migrație și a declinului demografic din UE, mergând până la a vorbi despre „dispariția civilizației” europene. Această retorică a fost reluată și de vicepreședintele JD Vance, care a susținut, într-un discurs susținut la München, că libertatea de exprimare este „îngrădită” în Europa.
În luna mai, Departamentul de Stat american anunțase deja restricții de viză pentru cetățeni străini acuzați că „cenzurează americanii”, iar un memoriu recent indică posibilitatea unor limitări suplimentare, inclusiv pentru specialiști în moderarea de conținut care aplică pentru vize de muncă de tip H-1B.
Reacțiile din societatea civilă internațională nu au întârziat să apară. International Fact-Checking Network (IFCN), o rețea globală cu sediul în Statele Unite, care reunește aproximativ 170 de organizații de verificare a informațiilor, și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de aceste evoluții de la Washington, avertizând asupra riscurilor pentru cooperarea internațională în combaterea dezinformării.
Citește și: Tragedie aviatică înainte de Crăciun. Avion prăbușit, sunt mai multe victime VIDEO