România se pregătește de ger năpraznic: Vortexul polar a fost dat peste cap, toată Europa va fi un frigider în ianuarie

Ce se întâmplă cu vortexul polar până pe 22 ianuarie 2026, în toată România.  Deasupra Polului Nord, într-un strat al atmosferei greu de observat și puțin înțeles, are loc o schimbare bruscă care ar putea modifica vremea în următoarele săptămâni. Un fenomen rar – „încălzirea stratosferică bruscă” – este în desfășurare și ar putea destabiliza vortexul polar, avertizează o analiză CNN.

Specialiștii spun că efectele ar putea fi resimțite în America de Nord, Europa și Asia, unde temperaturile ar putea coborî semnificativ în decembrie.

Ce se întâmplă în atmosferă după vortexul polar? Aerul se încălzește sus și se răcește la sol

Stratosfera, aflată deasupra zonei în care se produce vremea obișnuită, se încălzește rapid. Paradoxal, această încălzire nu aduce temperaturi mai ridicate la sol, ci exact contrariul.

Meteorologul Amy H. Butler, de la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA), explică faptul că încălzirea destabilizează vortexul polar – un sistem de vânturi foarte puternice care țin aerul rece blocat în zona arctică.

Alte articole

Prognoza meteo vine cu alternanţe periculoase. Romica Jurca anunţă vreme de ghiocei de Ziua îndrăgostiţilor 2026, dar temperaturile scad brusc

Posibil nou episod de iarnă la începutul săptămânii viitoare: ninsori extinse, inclusiv în zona Capitalei

Când vortexul slăbește sau se rupe, aerul polar „se revarsă” spre sud, ajungând în zone dens populate din SUA, Europa și Asia. Acesta este mecanismul care a provocat în trecut episoade severe de ger extrem.

Cod portocaliu de viscol în România. Rafale de vânt depășesc 120 km/h. Noi alerte meteo de la ANM

Europa se pregătește pentru un început de an 2026 mai rece decât normalul, după ce vortexul polar a fost puternic perturbat în stratosferă. Potrivit celor mai recente analize meteo, aerul foarte rece din regiunile polare va fi eliberat și va ajunge spre continentul european, unde va menține temperaturi scăzute în luna ianuarie, scrie Severe Weather.

Vortexul polar este un sistem atmosferic care, în mod normal, ține aerul rece blocat în zona Arcticii. Atunci când acest sistem este slăbit, frigul poate coborî spre sud, afectând Europa și America de Nord.

La sfârșitul lunii noiembrie și începutul lui decembrie a avut loc un fenomen rar, numit încălzire stratosferică. Temperaturile și presiunea au crescut brusc la mare altitudine, iar acest lucru a destabilizat vortexul polar.

Acest tip de eveniment apare foarte rar atât de devreme în sezonul rece. Efectele lui nu se văd imediat la sol, ci după câteva săptămâni, pe măsură ce schimbările din atmosferă coboară spre nivelurile joase.

Prognozele arată că vortexul polar s-a împărțit în două zone principale. Una influențează America de Nord, iar cealaltă este orientată spre Europa. Această situație permite aerului polar rece să pătrundă pe continent dinspre nord.

În zilele următoare și la începutul anului viitor, majoritatea Europei va fi afectată de temperaturi scăzute, inclusiv regiunile sudice. Sunt posibile și ninsori, acolo unde vor exista condiții favorabile.

Citește și: Meteorologii Accuweather anunță iarnă grea la început de 2026. Care sunt orașele din România în care ninge de Revelion 

Analiza anilor trecuți cu situații similare arată că astfel de episoade reci pot dura mai multe săptămâni. Chiar dacă vortexul polar își poate recăpăta parțial puterea la altitudine, modelele indică faptul că frigul ar putea persista în Europape parcursul lunii ianuarie.

Ce arată prognoza pentru ianuarie
Estimările pentru luna ianuarie indică temperaturi sub valorile normale pe cea mai mare parte a continentului. Circulația aerului va favoriza aducerea maselor de aer rece dinspre nord și nord-est, ceea ce susține un tipar de iarnă autentică.

Meteorologii avertizează că este vorba despre o prognoză pe termen lung, dar aceasta este susținută de evoluții atmosferice clare și de exemple similare din trecut.

Meteorologul Andrea Lopez Lang afirmă că este posibil să apară „furtuni mai active, mai deplasate” și episoade repetate de aer rece. Exemplele din trecut arată că, după astfel de perturbări, decembrie a fost mai rece și cu ninsori abundente în SUA și Europa.

Stratosfera, „ignoratul” indispensabil al prognozelor moderne

Lopez Lang avertizează că, în ciuda importanței fenomenului, monitorizarea stratosferei devine tot mai dificilă. Datele din satelit – singura sursă care poate observa direct aceste procese – sunt în scădere, pe măsură ce sateliții vechi sunt scoși din uz, iar înlocuitorii întârzie.

„Singura modalitate prin care putem observa cu adevărat aceste fenomene este prin datele din satelit”, spune ea.

Meterologii ANM au emis prognoza specială pentru finalul de an, inclusiv pentru noaptea de Revelion. Un anticiclon din zona Groenlandei va pătrunde în România și va aduce un val de aer extrem de rece. De asemenea, în perioada de Revelion va ninge pe arii extinse din toată țara și va fi zăpadă troienită.

În urma analizei hărții sinoptice de la nivelul Europei, fig.1, din noaptea de 27 decembrie ora 00 UTC, se poate evidenția prezența unui anticiclonului groenlandez (M), cu valori la centru de peste 1040 hPa între Islanda și Arhipelagul Britanic, bordat la vest-sud-vest de Peninsula Iberică de un ciclon și de asemenea de un culoar depresionar format din mai mulți cicloni dinspre Marea Norvegiei, către Câmpia Rusă și zona Turciei, cu fronturile lor atmosferice.

Acest gradient baric creat între câmpul anticiclonic și șirul zonelor de presiune scăzută, coroborat și cu o circulație foarte intensă din sector nordic-nord-vestic în troposfera medie (500 mb), se va menține până la sfârșitul anului 2025 și va determina pătrunderi succesive de aer foarte rece, dinspre zona polar-arctică, peste jumătatea de est a Europei, așa cum se prezintă câmpurile probabile din fig.2, pentru data de 31 decembrie 2025, ora 12 UTC.

Având în vedere că, în această perioadă, sunt prognozate intervale cu ninsori în regiunile nordice, centrale și estice, precum și la munte, în aceste zone vom vorbi și de ninsori viscolite, cu un impact mai mare în zonele montane înalte ale Carpaților Meridionali și de Curbură, unde vizibilitatea va fi extrem de redusă și zăpada troienită. De asemenea în funcție de evoluția și intensitatea fenomenelor meteorologice, ANM va putea actualiza prezentele mesaje inclusiv prin avertizări pentru fenomene severe imediate (now-casting).

Pentru noaptea de Revelion (31 decembrie 2025 / 1 ianuarie 2026) sunt estimate temperaturi minime negative în toată țara, de la -10…-9 grade în depresiunile din estul Transilvaniei, până spre -2 grade în zona costieră a Dobrogei, și cu valori cuprinse între -19 și -13 grade la munte, la peste 2000 m altitudine, iar îndeosebi regiunile intracarpatice și la munte probabilitatea de ninsoare va fi ridicată.

Cel mai geros Revelion din ultima perioadă de timp, datează din noaptea de 2014 spre 2015, când în condițiile unui strat de zăpadă existent în cea mai mare parte a țării, temperaturile au scăzut sub pragul gerului în toate regiunile, astfel minimele s-au situat de între -32 de grade la Întorsura Buzăului și -10 grade la mai multe stații meteorologice din vestul țării, în timp ce în Capitală s-au înregistrat între -20 și -16 grade Celsius.”, arată prognoza ANM.