Unde au dispărut 30.000 de profesori de pe statele de plată la final de an. Precizări de la Ministerul Educaţiei

În comunicatul publicat, reprezentanții ministerului precizează că minusul de 30.000 de posturi de profesori înregistrat în acest an școlar, față de anul precedent, reprezintă posturi „pentru care se fac angajări pe perioadă determinată, la plata cu ora, contractele fiind încheiate pe durata desfășurării cursurilor școlare”, se arată în comunicatul publicat de Minister.

„Aceste posturi nu sunt remunerate în perioada vacanțelor școlare. Prin urmare, anual, pe perioada vacanțelor școlare, numărul total al posturilor didactice se reduce semnificativ, normele la plata cu ora nefiind cuprinse în acest total. Unele dintre aceste posturi se reînființează la începutul anului școlar, în funcție de nevoile sistemului de acoperire a normelor didactice, fiind ocupate de profesori angajați în același regim de plată cu ora”, potrivit comunicatului citat.

Au dispărut 14.000 de profesori din sistem

Ministerul Educației afirmă că, în anul școlar 2025 – 2026 „au fost reduse posturile cu cu angajare pe perioadă determinată la plata cu ora de la aproximativ 30.000 la aproximativ 16.000, diferența de ore regăsindu-se preponderent în normele profesorilor titulari și suplinitori”.

Aproape 1.000 de posturi didactice au dispărut în anul școlar 2025-2026 din școlile din București, cele mai multe din țară, potrivit datelor dintr-un răspuns transmis de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) la o interpelare parlamentară privind impactul reducerii celor 14.048 de posturi din învățământul preuniversitar de stat. Capitala este urmată de județele Iași – 632, Constanța – 615, Clujul – 518 și Timiș – 436 de posturi tăiate. Datele arată că tăierile afectează atât mediul urban, cât și mediul rural, cu scăderi semnificative în ambele.

Amintim că Guvernul printr-o hotărâre (HG) aprobată pe 23 octombrie reduce în anul școlar 2025-2026 numărul de posturi din învățământul preuniversitar de stat: de la 307.900 la 293.852, ca urmare a aplicării Legii nr. 141/2025 („Legea Bolojan”). Pe larg – mai jos în articol

Defalcare urban – rural: peste 8.400 de posturi tăiate în orașe și peste 5.600 în mediul rural

Potrivit anexei 1 din document – Situația diminuării numărului de posturi pe județe și medii de rezidență, reducerea totală de 14.048 de posturi se împarte astfel:

În alte județe cu reduceri mari, tăierile sunt distribuite atât în urban, cât și în rural:

Documentul arată că în unele județe există creșteri punctuale în rural sau urban, însă acestea nu schimbă bilanțul general de diminuare.

Anexa 2 din document detaliază distribuția posturilor diminuate pe tipuri de încadrare cu personal didactic de predare. La nivel național, reducerea de 14.048 de posturi include:

Ministerul precizează însă că aceste creșteri se produc „în condițiile în care, începând cu 1 septembrie 2025, s-au pensionat la limită de vârstă în jur de 1.780 de cadre didactice titulare”, iar altele au fost titularizate în urma concursului național.

”Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2022–2027 (PNCDI IV), un document strategic care prevede investiţii de până la 60 de miliarde de lei, este inaplicabil la peste trei ani de la adoptare. Cauza este lipsa normelor metodologice şi a procedurilor de punere în aplicare, fără de care programele de finanţare nu pot fi lansate. În acest context, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a solicitat Ministerului Educaţiei şi Cercetării emiterea urgentă a actelor administrative necesare pentru deblocarea finanţării şi operaţionalizarea programelor de cercetare”, arată Fundaţia într-un comunicat oficial.

Potrivit FACIAS, deşi Guvernul a aprobat Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare încă din septembrie 2022, prin Hotărârea nr. 1.188, documentul a rămas o simplă promisiune pe hârtie. Legea prevedea alocări totale de până la 60 de miliarde de lei pentru 10 programe majore de dezvoltare, care trebuiau să modernizeze România până în anul 2030.

”Strategia iniţiată de fostul Minister al Cercetării îşi propunea revitalizarea domeniului cercetării şi inovării prin obiective clare, precum stimularea excelenţei, sprijinirea cercetării fundamentale şi de frontieră, atragerea şi păstrarea resurselor umane înalt calificate, inclusiv doctoranzi, post-doctoranzi şi tineri cercetători din diaspora, susţinerea parteneriatelor între institute şi companii şi creşterea participării României în programe internaţionale, în special Orizont Europa. Un alt obiectiv era întărirea legăturii dintre ştiinţă şi societate, astfel încât cercetarea să răspundă mai bine nevoilor reale ale comunităţii. Între timp, responsabilitatea implementării a fost transferată de la fostul Minister al Cercetării, Inovării şi Digitalizării la Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi la Autoritatea Naţională de Cercetare, aflată în subordinea ministerului. După acest transfer, niciunul dintre cele zece programe nu a fost operaţionalizat prin mecanisme clare de implementare”, subliniază fundaţia.

FACIAS atrage atenţia că în prezent, nu există linii de finanţare funcţionale şi nu există un calendar public predictibil şi nu au fost stabilite resurse bugetare pentru programele din plan. De asemenea, nu au fost emise actele administrative care să reglementeze lansarea, selecţia, monitorizarea şi evaluarea proiectelor.

”În lipsa acestor instrumente, Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare rămâne un document în vigoare, dar fără aplicare practică. Acest blocaj administrativ generează un prejudiciu major, cu efect în lanţ, asupra dezvoltării României. Impactul este direct pentru mii de cercetători, centre de cercetare, organizaţii neguvernamentale şi companii, a căror activitate este afectată sever de lipsa finanţării şi a predictibilităţii. Efectul este şi unul strategic: România pierde capacitatea de a atrage şi utiliza eficient fonduri, de a construi ecosisteme locale de inovare şi de a transforma cercetarea în soluţii competitive pentru economie şi societate”, explică fundaţia, care adaugă că, pe termen lung, neimplementarea Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare adânceşte decalajele şi îndepărtează comunitatea ştiinţifică românească de standardele internaţionale de competitivitate.

Potrivit FACIAS, costul real al acestui blocaj instituţional se reflectă în indicatori publici. ”Potrivit Institutului Naţional de Statistică, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,46% din PIB în 2024 (8,079 miliarde lei), aproape de cinci ori mai puţin decât media Uniunii Europene, unde cheltuielile de cercetare au fost 2,24% din PIB în 2024. Conform Eurostat, la alocările publice pentru cercetare, România se află la coada clasamentului european, cu 19,1 euro pe cap de locuitor. În acelaşi timp, România este clasificată drept „Inovator emergent” în evaluările europene, ceea ce indică o capacitate redusă de a transforma cercetarea în tehnologii, produse, companii competitive şi locuri de muncă bine plătite”, afirmă fundaţia.

FACIAS solicită Ministerului Educaţiei şi Cercetării să emită, de urgenţă, actul administrativ cu caracter normativ care să stabilească norme metodologice, proceduri, instrucţiuni şi/sau ghiduri de implementare pentru Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare. În cazul în care normele nu vor fi adoptate până la data de 17 ianuarie, FACIAS va formula o acţiune în instanţă împotriva Ministerului Educaţiei şi Cercetării, solicitând obligarea acestuia la emiterea actului normativ necesar.

În acelaşi timp, FACIAS cere publicarea unui calendar realist şi complet, cu termene, instrumente de finanţare şi reguli de evaluare, pentru a opri blocajul care afectează resursele umane din cercetare, organizaţiile de cercetare şi companiile care depind de parteneriate de cercetare, dezvoltare şi inovare.