Dacă reforma pensiilor magistraților s-a blocat deocamdată la Curtea Constituțională, sunt șanse, cel puțin teoretic, să vedem mai întâi că dispare acest beneficiu pentru aleșii locali. Un proiect de act normativ pentru eliminarea pensiilor speciale ale acestora este în dezbatere publică la Camera Deputaților, până la sfârșitul lui ianuarie 2026.
Proiectul, iniţiată de deputaţii USR Claudiu Năsui şi Cristina Prună, vizează eliminarea pensiilor speciale de care beneficiază primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene.
Concret, se propune abrogarea articolului din ordonanţa privind Codul administrativ ce reglementează acordarea pensiilor speciale pentru aleșii locali.
Citește și Pensii 2026. Veste bună pentru bunicii cu venituri mici, bani în plus la pensie în noul an
”Articolul 210 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă”, se arată în proiect.
Potrivit respectivului articol, ”persoanele care începând cu anul 1992 au deţinut calitatea de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean şi care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare reduse aşa cum sunt prevăzute de legislaţia privind sistemul de pensii publice sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie lunară pentru limită de vârstă”.
Indemnizaţia pentru limită de vârstă reprezintă suma de bani acordată lunar persoanelor care au exercitat calitatea de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean, notează agerpres.
Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate, cu condiţia ca persoanele menţionate să fi exercitat cel puţin un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean. Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40 la sută din indemnizaţia brută lunară aflată în plată, prevede articolul menționat.
În expunerea de motive a proiectului de act normativ se arată că acesta este ”o acţiune necesară şi urgentă, justificată de contextul macro-financiar critic al României şi de obligaţiile asumate la nivel european”.
Potrivit inițiatorilor proiectului, un fost preşedinte al unui consiliu judeţean ar avea dreptul la o pensie specială cuprinsă între minimum 6.260 de lei pe lună şi maximum 18.780 de lei pe lună. Asta înseamnă de aproape şapte ori mai mult decât pensia medie din România – 2.816 lei.
”Situaţia economică actuală impune Guvernului şi Parlamentului să adopte măsuri imediate şi decisive de limitare a cheltuielilor publice pentru a asigura sustenabilitatea finanţelor. Ne confruntăm cu un deficit bugetar care a escaladat la un nivel de aproximativ 9% din PIB, în timp ce datoria publică a ajuns la peste 50% din PIB. (…) În ciuda urgenţei fiscale, până în prezent, clasa politică şi coaliţia de guvernare au preferat să echilibreze bugetul prin măsuri de austeritate impuse cetăţenilor, recurgând la noi creşteri de taxe şi impozite, în loc să demonstreze o restrângere reală a cheltuielilor proprii ale statului. Deşi abrogarea pensiilor speciale ale aleşilor locali nu ar avea un impact imediat de reducere a cheltuielilor bugetare curente (întrucât dreptul este suspendat), acest proiect de lege reprezintă un semnal politic esenţial şi absolut necesar transmis electoratului. Prin tăierea acestui privilegiu care, deşi nu este în vigoare, este prevăzut de lege, clasa politică demonstrează, în sfârşit, că este într-adevăr pregătită să renunţe la propriile privilegii şi nu doar să pună povara deficitului creat doar pe umerii contribuabililor. Dat fiind că acest drept nu este activ, el reprezintă, din punct de vedere tehnic şi financiar, cel mai simplu privilegiu de tăiat, devenind astfel testul de credibilitate al angajamentului asumat de a pune interesul public deasupra oricărei forme de sinecură”, se arată în expunerea de motive privind eliminarea pensiilor speciale ale aleșilor locali.
Pentru acest proiect de act normativ, Senatul este camera decizională.
Citește și Sondaj IRES: 2025, un an al rezistenței, nu al progresului, în percepția românilor