Serviciul militar obligatoriu din 2026. Tinerii cu vârste între 19 şi 27 de ani vor face 75 de zile pe an pregătire militară

Serbia reintroduce serviciul militar obligatoriu! Președintele sârb Aleksandar Vucic a anunțat reintroducerea serviciului militar obligatoriu pentru bărbații între 19 și 27 de ani, cu o durată de aproximativ 75 de zile, subliniind că scopul este pregătirea tinerilor pentru responsabilități civice și întărirea apărării țării, în timp ce serviciul civil rămâne o alternativă pentru cei cu obiecții de conștiință.

Alături de Lituania, Danemarca, Suedia, Norvegia,  Finlanda, Letonia, Austria, Grecia şi Estonia au în prezent o anumită formă de serviciu militar obligatoriu. Polonia va reintroduce serviciul militar obligatoriu din 2024. În Norvegia, din 2015, şi femeile şi bărbaţii sunt obligaţi să urmeze stagiul militar în care să înveţe tehnici elementare de autoapărare, dar doar cei cu aptitudini fizicie excelente sunt instruiţi pe perioade mai îndelungate.

Parlamentul a adoptat o lege care reinstituie serviciul militar obligatoriu pentru bărbați începând din 2026. Neprezentarea va fi pedepsită cu închisoare între trei luni și un an

Vucic a subliniat că Serbia își consolidează capacitățile de apărare într-un mod măsurat, cu scopul de a descuraja orice potențial agresor.

Alte articole

Vlăduța Lupău, vizată într-un dosar penal internațional. Autoritățile s-au deplasat la domiciliul artistei

Serviciu militar obligatoriu pentru bărbaţi şi femei? Referendum în neutra Elveţie

„În curând vom introduce serviciul militar, fie că este vorba de 75 de zile, fie de o altă perioadă. Este bine pentru întreaga societate, tinerii vor învăța responsabilitatea, acest lucru nu le va mai pune nicio problemă. Nici nu va mai exista nicio strictețe ca înainte sau ceva de genul acesta. Și în foarte scurt timp toată lumea se va simți mai bogată și fiecare va face ceva pentru țara sa”, a spus Vucic.

Programul va consta în două luni de antrenament militar intensiv, urmate de două săptămâni de exerciții pe teren.

Pentru femei, participarea va rămâne voluntară. Vucic a menționat că, chiar și în forma sa voluntară, serviciul oferă tinerilor un sentiment de responsabilitate și o modalitate concretă de a contribui la dezvoltarea țării.

Guvernul te plăteşte ca să îţi aperi ţara! Legea care adoptă serviciul militar voluntar, votată de Camera Deputaţilor DOCUMENT

Cetățenii care refuză să poarte arme din motive morale sau ideologice vor avea opțiunea serviciului civil. Cu toate acestea, această alternativă va dura mai mult de 150 de zile, fiind de două ori mai lungă decât programul militar standard.

Potrivit lui Vucic, această structură asigură atât respectul pentru convingerile personale, cât și echitatea în cadrul sistemului, consolidând în același timp ideea că fiecare ar trebui să contribuie la societate într-o formă sau alta.

Serviciul militar voluntar va fi introdus din 2026 în Romnânia, a anunţat recent Ionuţ Moșteanu. Ministrul Apărării a vorbit despre cum va funcționa noul proiect și care sunt scopurile acestuia. „Ca pași, e o modificare a legii pregătirii populației pentru apărare. E un proiect mai vechi, s-a mai încercat avizarea dar în anii trecuți responsabilii politici au fugit de orice temă legată de război, de Ucraina, de armată. Fiind alegeri, au preferat să nu discute.

Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, despre introducerea serviciului militar voluntar: „Tinerii pot veni să facă armata patru luni, vor fi plătiți”

Cum vedem, provocările din jurul nostru, trebuie să pregătim tot cadrul mai bine. În cazul ăsta, mai bine înseamnă să avem o rezervă a armatei mai mare, mai bine pregătită și mai tânără pentru că armata obligatorie nu mai este obligatorie de la 1 ianuarie 2007 și toți cei care au făcut armata au făcut-o acum 18 ani și toată rezerva e îmbătrânită.

Li se mai adaugă cei care au fost militari profesioniști și sunt trecuți în rezervă. Una peste alta avem o rezervă îmbătrânită. Scopul este să instituie această noțiune nouă de militar voluntar în termeni prin care tinerii, băieți și fete, să vină să facă armata patru luni, sunt retribuiți la finalul acestor patru luni de zile și apoi rămân în rezerva armatei române. Din rândul lor îi ținem pe unii care-și doresc să fie militari profesioniști sau pe care îi dorim noi”

Întrebat cum va funcționa acest serviciu militar voluntar pentru tinerii care lucrează, ministrul a spus că se lucrează la amendamente pentru ca angajatorii să dea tinerilor voluntari un concediu special de patru luni pentru efectuarea stagiului militar.

„O să aibă un soi de concediu, o să poată să plece de la muncă și apoi să revină. Cu siguranță e un principiu la care ținem foarte mult și dacă nu e articulat în draft acum va fi după ce trece din comisiile din Parlament. În 2026, în România va exista stagiul militar voluntar”, a spus Moșteanu 

Despre posibilitatea revenirii la serviciul militar obligatoriu

Ministrul Apărării a fost întrebat și despre posibilitatea revenirii stagiului militar obligatoriu în România. „Orice se poate dacă e voință politică dar eu cred că nu e cazul.

Armatele trebuie să fie de militari profesioniști, așa sunt armatele NATO. Apoi, de acolo, în funcție de societăți, unii au ales armata obligatorie, alții nu. Eu cred că la noi nu e cazul. Avem o armată de profesioniști ale căror efective trebuie să crească și vor crește gradual și avem acest nou instrument pentru a-și rește efectivele de voluntari.

E mare diferență între posibil și probabil. E improbabil ca Rusia să atace un stat NATO și o spun cu toată tăria și toate informațiile.

Îi înțeleg pe cetățeni că văzând atâtea știri, mulți văd războiul de aproape de la balcon, cei din Tulcea văd drone căzând. Îi asigur pe toți români, și eu trăiesc aici cu familia și copiii, e o țară sigură, nu avem de ce să ne facem griji, vom mai vedea știri, vor mai fi provocări”, a spus ministrul Ionuț Moșteanu.

BAROMETRU INSCOP  – Stagiul militar voluntar | 74.2% dintre români au o părere bună despre introducerea în România a stagiului militar pe bază de voluntariat

Remus Ștefureac – director INSCOP Research: „Sprijinul populației pentru stagiul militar pe bază de voluntariat este puternic și consistent în timp, trei pătrimi dintre români având o părere bună despre această formă de serviciu militar atât în prezent, cât și în urmă cu zece ani. Segmentarea răspunsurilor pe grupuri de populație dezvăluie opinii relativ omogene, doar în rândul populației cu studii primare înregistrându-se un procent de peste 30% care au o părere proastă despre stagiul militar voluntar. De asemenea, votanții tuturor partidelor declară în proporții foarte mari o părere bună despre stagiul militar voluntar, cu proporții foarte ridicate în cazul votanților PNL și USR. În contextul regional marcat de agresiunea rusă din Ucraina, aceste percepții pot contribui la consolidarea pregătirii și rezilienței populației în raport cu amenințările de securitate concrete.”

Serviciul militar pe bază de voluntariat

74.2% dintre români au o părere bună despre introducerea în România a stagiului militar pe bază de voluntariat (față de 79.4% în iulie 2015), în timp ce 20.7% au o părere proastă (față de 15.1% în iulie 2015). Ponderea non-răspunsurilor este de 5.1%.

Au o părere bună despre introducerea în România a stagiului militar pe bază de voluntariat: 76% dintre votanții PSD, 94% dintre votanții PNL, 87% dintre votanții USR și 68% dintre cei ai AUR, respectiv 76% dintre bărbați și 72% dintre femei, 76% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 77% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 67% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 78% dintre cei peste 60 de ani. 60% dintre persoanele cu educație primară, 76% dintre cei cu educație medie, 87% dintre cei cu educație superioară, 74% din locuitorii din București, 81% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 80% dintre cei din urbanul mic și 68% din rural, respectiv 81% dintre angajații la stat și 75% dintre cei care lucrează la privat sunt în favoarea introducerii stagiului militar pe bază de voluntariat.

O nouă ţară introduce serviciul militar obligatoriu începând din 2026

Au o părere proastă despre introducerea în România a stagiului militar pe bază de voluntariat: 21% dintre votanții PSD, 4% dintre votanții PNL, 9% dintre votanții USR și 28% dintre cei ai AUR, respectiv 20% dintre bărbați și 21% dintre femei, 22% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 20% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 26% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 16% dintre cei peste 60 de ani. 33% dintre persoanele cu educație primară, 19% dintre cei cu educație medie, 10% dintre cei cu educație superioară, 23% din locuitorii din București, 16% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 17% dintre cei din urbanul mic și 25% din rural, respectiv 15% dintre angajații la stat și 21% dintre cei care lucrează la privat au o părere proastă despre introducerea stagiului militar pe bază de voluntariat.

Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a III-a, realizat în perioada 1 – 9 septembrie 2025, trei sferturi dintre români au o părere bună despre introducerea stagiului militar pe bază de voluntariat.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

Metodologie: Datele au fost culese în perioada 1-9 septembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

Prezentarea grafică a datelor este disponibilă aici: BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research – Stagiul militar voluntar

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO, spune că România este extrem de întârziată în ceea ce priveşte adoptarea legislaţiei la nevoile de refacere a rezervei Armatei României pe principiile voluntariatului. Bălăceanu critică faptul că legea de pregătire a populaţiei pentru apărare întârzie de aproape trei ani să ajungă în Parlament.

„Suntem extrem de întârziaţi în ceea ce priveşte adoptarea legislaţiei la nevoile de refacere a rezervei Armatei României pe principiile voluntariatului. Legea de pregătire a populaţiei pentru apărare întârzie de aproape trei ani să ajungă în Parlament, ca atare există o orientare politică pe care trebuie să o luăm în considerare în România, care spune că unica soluţie este reintroducerea serviciului militar obligatoriu”, a declarat pentru News.ro generalul (r) Virgil Bălăceanu.

OFICIAL Se reintroduce serviciul militar obligatoriu de la 1 ianuarie 2025. Stagiul va dura două luni, când se fac primele recrutări

Acesta consideră că deciziile politice „întârziate sau gândite prost”, dar mai ales întârziate şi neasumate de către clasa politică „se decontează, până la urmă, tot de poporul român”.

„Nu ştiu cât de pregătiţi sunt tinerii la ora actuală ca serviciul militar să devină obligatoriu, de altfel, România, în sine. De ce? Pentru că, iată, legea de pregătire a populaţiei pentru apărare întârzie atât de mult, iar la un moment dat se ajunge la un gen de ping-pong între Parlament, Guvern ministerele care trebuie să dea avizele pentru legea respectivă etc. Este incredibil ce se întâmplă în România şi se întâmplă, din păcate, în timpul de acum”, a spus Bălăceanu.

Generalul spune că Armata trebuie să răspundă încă „unor cerinţe politice”, într-o „stare foarte tulbure”.

„Nu ne-am decis ce să facem pentru că noi avem doi poli – polul suveranist sau naţionalist, cum îi spun eu, care pledează pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu şi polul euro-atlantist care susţine, dar a acţionat ineficient şi incomplet din punct de vedere legislativ, serviciul în rezervă voluntar”, afirmă generalul.

„Ministerul Apărării trebuie să aibă o politică de marketing”

Potrivit acestuia, pentru „refacerea rezervei” trebuie aprobată cât mai repede legea de pregătire a populaţiei pentru apărare care dezvoltă serviciul militar voluntar.

„Noi trebuie să îi înlocuim pe cei care au făcut stagiul militar în 2007, pentru că ei vor ieşi într-un timp relativ scurt din evidenţele militare. Trebuie acordată atenţie şi modului în care este aplicată legislaţia apărării, iar aici trebuie pregătit terenul în mod corespunzător. Dacă introduc serviciu voluntar soldat în termen, trebuie să am o campanie inclusiv prin participarea media de înţelegere a necesităţii acestui demers, dar şi a avantajelor acestui serviciu. În definitiv, Ministerul Apărării trebuie să aibă o politică de marketing, iar atunci când a făcut-o, a reuşit foarte bine, spre exemplu, printr-o decizie a precedentului şef al Apărării, ca recrutarea şi selecţia soldaţilor, gradaţilor profesionişti să se facă şi de către unităţile militare, iar în acest an s-au ocupat aproape 90% din posturile scoase la concurs”, a explicat Bălăceanu.

Generalul consideră că acelaşi lucru trebuie făcut şi din punct de vedere al rezervei Armatei României. „Ministerul Apărării, când ne vorbeşte nouă, societăţii, despre obiectivele pe care le-a stabilit în ceea ce priveşte capabilităţile Armatei, trebuie să ne spună tot timpul de forţele active şi de forţele de rezervă, în condiţiile în care Armata României trebuie să fie pregătită în rolul de descurajare pentru a menţine războiul cât mai departe de frontierele ţării noastre”, a afirmat generalul.

Citeşte şi: George Simion aruncă bomba! Susţine introducerea serviciului militar obligatoriu: „Pentru ca fiecare cetăţean să înţeleagă că are şi o datorie cetăţenească”

Virgil Bălăceanu a avertizat că, dacă nu va fi rezolvată „problema legislativă” şi nu va fi făcută „o campanie de promovare” pentru refacerea rezervei Armatei României pe principiile voluntariatului, atunci va trebui reintrodus serviciul militar obligatoriu.

„Ne amintim de Armată şi de faptul că trebuie să o apreciem şi să o sprijinim doar în situaţiile de criză. Atunci când lucrurile sunt liniştite, se spune că «pensiile militare de stat sunt nişte pensii nesimţite». Eu am următoarea convingere: că dacă ruşii vor ajunge la gurile Dunării, drepturile militarilor vor fi extrem de mult luate în seamă, dar întrebarea devine retorică: trebuie să avem o prezenţă a forţelor militare ruse la gurile Dunării ca armata in corpore – partea activă şi partea în rezervă – să fie luată în seamă? Sau noi trebuie să purtăm grija Armatei tot timpul?”, a încheiat generalul Virgil Bălăceanu.

La începutul toamnei 2024, Legea pregătirii populaţiei pentru apărare şi alte legi privind apărarea naţională erau fie în lucru la Ministerul Apărării Naţionale, fie trimise spre avizare către diferite instituţii, inclusiv la Guvern. În orice caz, reprezentanţi din MApN erau sceptici că aceste legi, inclusiv cea a pregătirii populaţiei pentru apărare, ar putea fi aprobate înaintea alegerilor de la sfârşitul anului trecut.

Ar putea deveni armata obligatorie în România? Răspunsul ministrului Apărării

„Voi răspunde la întrebare invocând sprijinul politic de care eu vreau să vă spun, cu toată sinceritatea, că am avut parte. Am servit ca ministru al Apărării când Guvernul era condus de domnul Ciucă, am servit ca ministru al Apărării şi în perioada în care Guvernul a fost condus de domnul Marcel Ciolacu. În ambele situaţii, Ministerul Apărării, eu, ca ministru, am avut parte de sprijin”, a spus Angel Tîlvar, marţi seară, la un post TV.

„Dorinţa noastră de a creşte efectivul se bazează pe nevoia de apărare şi contextul în care trăim. Cu toţii urmărim ce se întâmplă în România şi în lume şi cu toţii suntem de acord că acum mai bine de 1.000 de zile nu şi-ar fi imaginat nimeni că pe teritoriul României ar putea să cadă resturi de drone, nu şi-ar fi imaginat nimeni că vom fi hub umanitar, nu ne imaginam că atunci când mergem pe litoral, pe Marea Neagră, pot apărea mine care să fie istorice sau să fie generate de conflictul din Ucraina”, a declarat Angel Tîlvar.
„Apartenenţa la NATO a făcut ca numărul de militari să fie redus, iar acum suntem în situaţia în care avem în jur de 85.000 împreună cu civilii”, a mai spus ministrul Apărării.

Traian Băsescu cere revenirea la serviciul militar obligatoriu: „Aş semna acum pentru, să nu uităm că este doar suspendat”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă, despre capacitatea de apărare a României, că ţara noastră nu este pregătită de o confruntare în care să ţină piept unei invazii a armatei ruse 30 de zile, precizând că ţara noastră nu este într-un asemenea pericol acum, dar trebuie să se pregătească. El s-a referit şi la efectivele armatei, apreciind că o armată de 70.000 de oameni e prea puţin, context în care se pronunţat în favoarea reintroducerii stagiului militar obligatoriu.

Traian Băsescu a fost întrebat, duminică, la Digi 24, dacă ar susţine reintroducerea stagiului militar obligatoriu.

”Acum o susţin. Dacă aş putea semna reintroducerea stagiului militar, pentru că în România nu s-a abolit stagiul militar, ci doar s-a suspendat stagiul militar”, a afirmat Băsescu.

EXCLUSIV Traian Băsescu cere „armata obligatorie” în România: „Nu se ia această decizie din laşitate”