Vortexul polar, tot mai instabil în ianuarie 2026. De ce riscă Europa episoade de frig intens

Potrivit actualizărilor meteo, vortexul polar intră într-o nouă fază de instabilitate în ianuarie 2026. Asta, pe fondul unui nou episod de încălzire stratosferică, conform Severe Weather.

În mod normal, vortexul acționează ca un capac de vânturi puternice care menține aerul foarte rece blocat în zona Arctică. Acum, modelele arată că această circulație încearcă inițial să se întărească, însă va fi perturbată la mijlocul acestei luni. Perturbarea slăbește structura vortexului și îi permite să se deformeze, ceea ce favorizează deplasarea aerului arctic spre latitudini mai joase, inclusiv spre Europa, potrivit Severe Weather.

Încălzirea stratosferică este principalul element al acestei evoluții. În luna ianuarie se așteaptă o creștere accentuată a temperaturii și presiunii în stratosferă, la altitudini de aproximativ 20-30 de kilometri. Temperaturile din zona polară pot ajunge cu 20-30 de grade peste valorile normale, punând presiune majoră pe vortexul polar.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cu toate că acest episod nu este clasificat drept o încălzire stratosferică majoră, el este suficient de puternic pentru a încetini vânturile vortexului, a-i distorsiona forma și a crea brațe de aer rece care se pot extinde spre America de Nord și Europa. Astfel de episoade sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a declanșa schimbări importante ale tiparelor meteo la nivel continental.

Alte articole

Ramona Olaru este istorie. Grecul Steve Ant se iubește cu Alina Oprea, concurenta de la Desafio: „Încearcă în permanență să mă cucerească”

Dan Dungaciu susține că AUR guvernează cu PSD doar dacă dă premierul: „Dacă nici în PSD nu mai ai încredere, în cine mai poți să ai încredere în ziua de azi?”

Citește și: Minus 50 de grade, temperatura resimțită la munte, în Cluj. Vânt puternic și la Cota 2000, mai multe instalații din Sinaia sunt oprite

Efectele încălzirii stratosferice nu se resimt imediat la sol, căci schimbarea începe în straturile superioare ale atmosferei și covoară treptat spre troposferă, proces care durează între una și două săptămâni. Modelele actuale indică faptul că aceasta propagare este în curs și că semnalele de slăbire a vortexului vor ajunge în atmosfera joasă în a doua parte a lunii ianuarie.

Odată ajunse la acest nivel, schimbările tind să se stabilizeze și să influențeze vremea pe perioade mai lungi, uneori chiar câteva săptămâni.

Pentru Europa, evoluția vortexului polar sugerează o tranziție de la un început de lună mai variabil către o perioadă mai rece. În prima parte a lunii ianuarie, influențele atlantice pot aduce episoade temporar mai calde, în spcial în vestul și sudul continentului.

După jumătatea lunii, slăbirea vortexului polar favorizează o circulație predominant nordică și nord-vestică, cu aer rece coborând din zona arctică. Acest tipar este asociat cu temperaturi sub media normală și cu o vreme mai instabilă pe arii extinse din Europa, în special în regiunile centrale, nordice și estice.

Cum vor arăta temperaturile în luna ianuarie în România

România se află într-o poziție favorabilă pentru a resimți direct efectele acestui tipar atmosferic, iar pe măsură ce aerul rece pătrunde spre sud-estul Europei, crește probabilitatea unei răciri semnificative după mijlocul lui ianuarie.

Temperaturile pot coborî sub valorile normale pentru perioade mai lungi, cu apariția episoadelor de ger, mai ales în zonele estice și nordice ale țării.

În contextul unor sisteme de presiune joasă din bazinul Mediteranei sau din zona Mării Negre, aerul rece poate favoriza și ninsori, unele dintre ele persistente.

Citește și: Prognoza meteo 3 ianuarie. Ninsorile și viscolul se extind în România